DescarcÄ revista Ã®n format PDF - idea

More documents

Recommendations

Info

Mathieu Kleyebe Abbonenc/Sarah Maldoror Tricontinental, a graphic survey, 2010, Monangambée, 1969, © Sarah Maldoror, courtesy of Manifesta 8 Melanie Gilligan Crisis in the Credit System, video still, 2008, commissioned and produced by Artangel Interaction 102
scena tini“, respectiv: „menflinerea hegemoniei culturale merge mînæ în mînæ cu neglijarea tradifliei locale“, ating o problemæ sensibilæ, dar profund evitatæ. La început, Manifesta a fost produsul terminærii Ræzboiului Rece øi al cæderii Cortinei de Fier. Ea a fost menitæ sæ diminueze færîmiflarea Europei cu ajutorul unei bienale paneuropene. Færæ îndoialæ cæ azi, în epoca migrafliilor în masæ øi a influenflelor culturale reciproce, nu mai putem vorbi de Europa într-un sens cultural øi geografic îngust. Cu toate astea, øi în pofida sloganului mult-iubit al dialogului, conceptul de artæ øi lucrærile care dominæ aceastæ expoziflie atît de promiflætoare în retorica ei sînt cele occidentale. Manifesta 8 reuøeøte sæ stræpungæ cel mai bine – cæci existæ, desigur, ca-ntotdeauna, multe lucræri puternice, relevante – în dreptul punctelor în care teorie øi practicæ îøi corespund, iar reflecflia criticæ asupra treburilor lumii (sau asupra artei ca atare) nu e vætuitæ în subtilitæfli øi estetizæri exagerate, færæ ca prin asta ea sæ vorbeascæ în mod nemijlocit limbajul propagandei (lucræri video de AGM øi Ruti Sela; Melanie Gilligan øi David Rych). În dreptul acestor puncte existæ, într-adevær, øi dialog, øi consonanflæ revelatoare (reconstrucflia filmicæ a lui Mathieu Kleyebe Abbonenc; Igor øi Ivan Buharov; o performance de Bouchra Ouizguen øi parafraza lui Darius Mikšys). Autoanalizæ la Manifesta „Mergem mîine la înot“ – întreabæ unul dintre personaje la sfîrøitul lucrærii Noul El Dorado de grupul Common Culture. Întrebarea plaseazæ arta pe harta culturii øi a activitæflilor de timp liber. Întrebarea finalæ e precedatæ de dezbaterea, surprinzætor de bine in<strong>format</strong>æ, dintre trei culturnici. Ei vorbesc despre cît de angajatæ e arta în zilele noastre, despre cum dæ ea glas celor oprimafli øi, la un moment dat, li se næzare pînæ øi cæ joaca aceasta de-a expoziflia e doar forma cea mai nouæ a colonialismului. Cel mai bun turist e cel cultural, cel care nu tulburæ, beat, liniøtea publicæ, nu se amestecæ în scandaluri cu poliflia, dar, în schimb, cheltuie cu nemiluita. În contextul telenovelelor comerciale, al cæmæøilor øi perucilor colorate øi de prost-gust, vorbele intelectului rafinat sunæ a gol. În cele din urmæ, se ajunge øi la faptul cæ ei, culturnicii, nu se simt deloc în largul lor într-un asemenea loc. Artista portoricanæ din New York, Wanda Raimundi-Ortiz, foloseøte un ton la fel de lejer în Întreab-o pe Chuleta [Ask Chuleta]. Cu o naivitate eliberatoare, ea explicæ unor interlocutori invizibili ce este arta contemporanæ, demistificînd fenomenele acesteia (white cube, de pildæ, este un loc înconjurat de patru perefli albi pe care se agaflæ tablouri), øi constatæ uimitæ cæ, e interesant, dar nu se prea vede pe sine la o bienalæ. În epoca bienalelor øi a mega-expozifliilor globale tot mai dese, una dintre træsæturile marcante ale Manifestei 8 este reflecflia asupra expozifliei ca mediu øi asupra artei. Prefixul „meta“ poate fi folosit deci cu privire la Manifesta øi altfel decît, de pildæ, în cuvîntul compus „metacomunicare“. El poate desemna øi felul în care Manifesta se ocupæ de ea însæøi, de situaflia øi de istoria ei. Deøi autoreflecflia e prezentæ în munca fiecæruia dintre cele trei grupuri curatoriale, ACAF a fost cel care a acordat cea mai mare atenflie acestui aspect, atît prin lucrærile pe care le-a ales, cît øi prin elaborarea unei teorii a enigmisticii aplicate [Theory of Applied Enigmatics]. La una dintre extremele autoreflecfliei se aflæ proiectul Backbench, un workshop filmat, în care s-a discutat, în esenflæ, despre situaflia øi posibilitæflile artei contemporane øi critice. Filmul video poate fi urmærit stînd pe bænci ce amintesc de galeria parlamentului britanic, similare cu cele pe care stæteau øi participanflii la dezbatere. Condifliile de expunere øi lungimea filmului i-au pus serios la încercare pe cei care au vrut sæ-l urmæreascæ pînæ la capæt. În vîrtejul de profesioniøti ai artei ridicat de Manifesta, lucrarea nu prea are eficacitate. Ræmîne o întrebare spinoasæ dacæ a øtiut sæ li se adreseze øi celor din alte cercuri. La cealaltæ extremæ se aflæ Prayer for Art (Kenny Muhammad øi Adam Carrigan), în care artiøtii au rugat un numær de curatori sæ-øi dea glas rugæ- because others as well can reflect on the problems and processes of the transition from the totalitarian system through their own parallel histories, such as the fall down and the trans<strong>format</strong>ion of the South- African, South-European, and Latin American dictatorships. Likewise, instead of gazing our own navel, the emphasis on dialogue is really welcome, yet it is all the more surprising that the curators could not find more artists from Europe’s cultural bur to include. The few artists who were presented from this pool have been mostly selected from among those who went to the West (Lorraine O’Grady). The heralded dialogue with Africa has been interpreted so lightly, that Thierry Geoffroy (alias Colonel) had the urge to offer the African artists his own exhibition space, without any presetting. The findings of the “local” characters from the work Production: The New El Dorado in Murcia by Common Culture, according to which “it is good to recruit local forces into the show as well, because we are cheap”, respectively: “the maintenance of the cultural hegemony goes hand in hand with the disregard of the local tradition”, are touching a sensible, yet profoundly avoided issue. Originally Manifesta was the product of the end of the Cold War and the fall of the Iron Curtain to set up a bridge in the divided Europe, its mission was to diminish the dividedness by the agency of a Pan-European biennial. Doubtless, today, in the age of mass migrations and the net of mutual cultural influences, we can no longer speak about Europe in a narrow cultural or geographical sense. However, inspite of the popular slogan of the dialogue, it is still the concept and presence of Western art that dominate this, in its rethoric, much more promising exhibition. Manifesta 8 is the best – because there are, of course, as always, many powerful, relevant works – where theory and practice meet, where critical reflections on the world (or on art itself) are not carefully paraphrased or aestheticized, yet the work does not speak the language of direct propaganda either (video works by AGM and Ruti Sela; Melanie Gilligan and David Rych), and where powerfully revealing consonances are born (as between Mathieu Kleyebe Abbonenc and Igor and Ivan Bukharov; or between Bouchra Ouizguen and the paraphrase of Darius Mikšys). Self-reflectionIntrospection at Manifesta “Shall we go swimming tomorrow” – asks one of the local characters at the end of the work Production: The New El Dorado in Murcia by group Common Culture. The question puts art on the map of culture and leisure activities. The final question is preceded by the surprisingly well informed debate between the three posers. They are talking about how engaged art is today, about the way it gives voice to the oppressed and, at a given moment, they even fantasize that this exhibition play is just the newest form of colonialism. The best tourist is the cultural one, he/she who does not perturb, the public order, nor is drunk, does not interfere in roisterings with the police, but, instead, throws his/her money about. In the context of commercial telenovelas, of the colored and meretricious shirts and wigs, the words of the locals sound empty. Eventually, we come at the fact that they are not at home in such a place. The Puerto Rican artist from New York, Wanda Raimundi-Ortiz, uses an equally easy tone in Ask Chuleta. With a redeeming naivety, she explains to some invisible interlocutors what contemporary art is, undeceiving its phenomena, and observes in wonder that, it is interesting that she scarcely sees herself at a biennial. In the age of biennials and more and more global mega-exhibitions, one of Manifesta 8’s qualities of mark is the reflection on the exhibition as medium and on art. The “meta” prefix can therefore be used not only as, for instance, in the compound word “metacommunication”. It can also designate the way Manifesta deals with itself, with its situation and its history. Although the self-reflection is present in the work of each of the three curatorial groups, ACAF was the one to pay the utmost attention to this aspect, not only through the works it has selected to display, but also through the elaboration of a 103
Page 1 and 2:
w artæ + societate / arts + societ
Page 3 and 4:
w artæ + societate / arts + societ
Page 5 and 6:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
Page 7 and 8:
galerie 2 124 Eduard Constantin: Bl
Page 9 and 10:
arhiva Recucerirea subversiunii Dou
Page 11 and 12:
arhiva toate acestea au contribuit
Page 13 and 14:
nant, Arvidsson relateazæ modul î
Page 15 and 16:
arhiva Reapariflia rasismelor øi n
Page 17 and 18:
arhiva Rivalul absent Arta radical
Page 19 and 20:
arhiva umane este analizat în segm
Page 21 and 22:
arhiva son, fondator al Øcolii de
Page 23 and 24:
Cincizeci de feluri de a-fli pæræ
Page 25 and 26:
arhiva Sang Ok din 1958, Jiokwha, s
Page 27 and 28:
arhiva unei cercetæri pe teren, es
Page 29 and 30:
arhiva Stærile invizibile Europa
Page 31 and 32:
arhiva Ce s-a-ntîmplat cu compromi
Page 33 and 34:
arhiva vær, atitudinea diplomatic
Page 35 and 36:
arhiva ralistæ. Într-adevær, tra
Page 37 and 38:
arhiva Deriva continentalæ De la g
Page 39 and 40:
arhiva nom, la un contrasummit, în
Page 41:
w photography, inkjet print on Hahn
Page 45:
galerie 1
Page 49:
galerie 1
Page 53 and 54:
Mircea Cantor The Making of Holy Fl
Page 55 and 56: scena View of Paintbrush Factory, p
Page 57 and 58: scena Radu Comøa View from the exh
Page 59: scena Valentina Miorandi Numerabili
Page 62 and 63: Navid Nuur “Unitled”, 2010, neo
Page 64 and 65: anihilat de perdeaua Welcome/Welcom
Page 66 and 67: Alex Mirutziu When Love Melted Cava
Page 68 and 69: de metri pætrafli, pe o perioadæ
Page 70 and 71: Galeria Laika - www.laika.ro 2010 L
Page 72 and 73: Out of Love for this Affective titl
Page 74 and 75: Educaflie, subiectivare øi nevoia
Page 76 and 77: concepute ca agenfli ai subiectivæ
Page 78 and 79: le Moderne din Paris, în 1925, dar
Page 80 and 81: existente, datînd de la începutul
Page 82 and 83: Valoarea utilitaræ Interviu cu Cla
Page 84 and 85: I, 2009, high definition video, pla
Page 86 and 87: √ Rolul semnæturii e comparabil
Page 88 and 89: Sean Snyder Untitled (Archive Iraq)
Page 90 and 91: de Fuchs însuøi), a dat naøtere
Page 92 and 93: a unui subiect, prin intermediul pr
Page 94 and 95: Akram Zaatar All is Well on the Bor
Page 96 and 97: Zofia Kulik A selection from the Kw
Page 98 and 99: Lia Perjovschi The Archive and the
Page 100 and 101: Mariusz Tarkawian History of Cartag
Page 102 and 103: Thierry Geoffroy/Colonel Penetratio
Page 104 and 105: Întrebarea e pe ce baze ia naøter
Page 108 and 109: ciunilor, adicæ doleanflelor lor,
Page 110 and 111: Amshei Nuerenberg Makarov, Shockwor
Page 112 and 113: 108
Page 114 and 115: o reflecflie criticæ asupra produc
Page 116 and 117: Chto Delat The Tower, video install
Page 118 and 119: Obiectivarea eøecurilor la ultima
Page 120 and 121: mai degrabæ privit øi ascultat, d
Page 122 and 123: 118 Nuno Ramos White Flag, 2008/201
Page 124 and 125: 120 Gil Vicente Enemies, series of
Page 126 and 127: Brazilia pentru a vedea cît de omn
Page 128: galerie 2 Blue Sky 2010 este numele
Page 131: galerie 2 127
Page 137 and 138: galerie 2 133
Page 146 and 147: 142
Page 149 and 150: galerie 2 145
Page 151 and 152: galerie 2 Echipele de cæutare-salv
Page 153 and 154: galerie 2 Escadrila 118 Escadrila 1
Page 155: Insert, project for IDEA arts + soc
Page 158 and 159:
Capitalismul este istorie - „natu
Page 160 and 161:
Szövetséges Tanácsköztársaság
Page 162 and 163:
tid luau un timp considerabil. Se
Page 164 and 165:
Originile schimbærii de regim în
Page 166 and 167:
forfla împrejurærilor, fiind ceea
Page 168 and 169:
- dintre oaspete øi gazdæ, - dint
Page 170 and 171:
tot mai micæ) øi putere laicæ, m
Page 172 and 173:
Note: 1. Autoarea acestui slogan es
Page 174 and 175:
americane, încît sæ sponsorizeze
Page 176 and 177:
îngheflatæ“ 17 , în timp ce Su
Page 178 and 179:
pentru viitorul hegemoniei american
Page 180 and 181:
Pentru a începe cu o comparaflie i
Page 182 and 183:
În cadrul acestei structuri de cla
Page 184 and 185:
comuniøti feroce, legafli de Humph
Page 186 and 187:
elaflie conjugalæ care, în ultim
Page 188 and 189:
45. Vezi The Economist, 6 martie ø
Page 190 and 191:
mi øi specializæri. Guldin, de ex
Page 192 and 193:
urbane. Creøterea orizontalæ a un
Page 194 and 195:
din 2003 al Bæncii Mondiale, coefi
Page 196 and 197:
dezvoltare structuralæ întru totu
Page 198 and 199:
Note: 1. Instituflie globalæ pentr
Page 200 and 201:
104. Industrial Workers of the Worl
Page 202 and 203:
cel mai mare centru comercial (iar
Page 204 and 205:
pe care l-ar fi presupus concesiona
Page 206 and 207:
Dar cea mai mare creøtere viitoare
Page 208 and 209:
Lui Al-Maktoum, care îøi închipu
Page 210 and 211:
Cærufla lui Buda a constituit, în
Page 212 and 213:
niøti din Filipine), iar liderul r
Page 214 and 215:
explozie care a zguduit City-ul lon
Page 216 and 217:
Ce nevoie sæ mai aibæ islamiøtii
Page 218 and 219:
312 clædiri, a spart geamurile pe
Page 220 and 221:
planteze bombe øi instalaflii de s
Page 222 and 223:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
Page 224:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
show all

DescarcÄ revista Ã®n format PDF - idea

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

DescarcÄ revista Ã®n format PDF - idea