Note: 1. Autoarea acestui slogan este Rosa Luxemburg, care l-a lansat în timpul Primului Ræzboi Mondial. (N. ed.) 2. Cu privire la caracterul crucial al timpului în formarea societæflii capitaliste existæ douæ lucræri marxiste recente importante: Moishe Postone, Time, Labour and Social Domination: A Reinterpretation of Marx’s Critical Theory, Cambridge, Cambridge University Press, 1993, øi Antonio Negri, „The Constitution of Time“, in Time for Revolution, London & New York, Continuum, 2003, pp. 21–137. 3. În limba germanæ în text: timpul liber de dupæ ziua de muncæ. (N. tr.) 4. Consiliul muncitorilor øi partidul proletar (øi sindicatul) se bazeazæ, dimpotrivæ, pe locul de muncæ, ocupînd astfel o poziflie strategicæ la punctul de producflie, care a fost începutul unei politici noi, vezi supra, G. M. Tamás, „Marx despre 1989“ (existæ øi o traducere în limba croatæ, „Marx o 1989“, Up & Underground, 17–18, Zagreb, 2010, pp. 42–56). 5. Cf. G. M. Tamás, „A Capitalism Pure and Simple“, Left Curve, 32 (2008), pp. 66–75, republicat in Genealogies of Post-Communism, ed. Adrian T. Sîrbu øi Alexandru Polgár, Cluj, Idea, 2009, pp. 11–28; „Counter-Revolution Against A Counter-Revolution“, Left Curve, 33 (2009), pp. 61–67, acelaøi cu note de subsol in Maska, 121–122 (primævara 2009, Ljubljana), pp. 16–31 (în limba englezæ øi slovenæ). 6. Socialist Workers Party, Partidul Socialist al Muncitorilor. (N. tr.) 7. Cîntecul nazist Sus steagul (1930–1945). (N. tr.) 8. Omul færæ prejudecæfli. (N. tr.) 9. Alex Callinicos, „Leninism in the Twenty-First Century Lenin, Weber and the Politics of Responsibility“, in Lenin Reloaded, ed. Sebastian Budgen, Durham NC, Duke University Press, 2007; Stathis Kouvelakis, Slavoj Žižek, cuvînt-înainte la Leon Trotsky, Terrorism and Communism: A Reply to Karl Kautsky, London, Verso, 2007, pp. VII–XXII. Comparæ polemica lui Troflki cu John Dewey, in Trotsky, Their Morals and Ours, ed. George Novack, New York, Pathfinder Press, 1973 (mai multe reeditæri). 10. Sinecdocæ pentru o fostæ uzinæ Renault situatæ în aceastæ suburbie din sud-vestul Parisului, multæ vreme fief al Partidului Comunist Francez. (N. tr.) 168
verso: un dosar Mike Davis Economia politicæ a Americii imperiale tîrzii* Mike Davis * Traducere dupæ Mike Davis, „The Political Economy of Late-Imperial America“, New Left Review, I/143, ianuarie–februarie 1984. Editorii adreseazæ mulflumiri lui Mike Davis pentru acordarea drepturilor de publicare. (N. ed.) MIKE DAVIS este profesor la Universitatea Irvine øi editor al New Left Review. Unul dintre cei mai reputafli istorici nord-americani contemporani, Mike Davis a creat un cîmp epistemic original la intersecflia studiilor marxiste, teoriei urbane øi ecologiei critice. Dintre cærflile sale, amintim: City of Quartz: Excavating the Future in Los Angeles (1990), Magical Urbanism: Latinos Reinvent the US City (2000), Late Victorian Holocausts: El Niño Famines and the Making of the Third World (2001), The Monster at Our Door: The Global Threat of Avian Flu (2005), Planet of Slums: Urban Involution and the Informal Working Class (2006), In Praise of Barbarians: Essays against Empire (2007). Definifliile convenflionale ale „hegemoniei“ americane postbelice s-au concentrat asupra preponderenflei puterii exclusiv economice øi militare, concertate prin intermediul unui monopol militar atomic, prin suveranitatea monetaræ, investifliile de peste ocean øi diferenflele istorice de productivitate øi consum de masæ. În consecinflæ, luînd ca valoare de referinflæ sfîrøitul anilor 1940, cînd conjuncflia tuturor acestor factori promovase hybrisul unui „secol american“, este posibil sæ detectæm un relativ declin al hegemoniei americane, pe mæsuræ ce coordonatele puterii economice s-au schimbat în favoarea Europei Occidentale øi a Japoniei. Dar în pofida importanflei strategice a schimbærilor în produsul intern brut pe cap de locuitor, în bilanflurile comerciale sau în acfliunile producfliei de export, ræmîne totuøi un truism faptul cæ statisticile vorbesc rareori de la sine sau pe o singuræ voce. Nu rezultæ, de pildæ, cu o claritate absolutæ øi în mod automat, ce macrotendinflæ este mai semnificativæ: relativa eroziune a supremafliei economice a Statelor Unite sau tendinfla de egalizare a normelor de producflie øi consum în cele trei nuclee de capitalism avansat. Øi nici nu existæ o determinare unilateralæ între indicii competitivitæflii economice øi structurile de dominaflie politicæ øi militaræ. De fapt, o abordare simplæ de tipul „balanflæ a puterii“ este frustrantæ, pentru cæ, în loc sæ ofere ræspunsuri clare, ea trezeøte mai degrabæ dileme de acest fel. O metodologie mai bunæ, dupæ pærerea mea, este sæ definim „hegemonia“ nu ca pe o relaflie de putere unicæ, atotcuprinzætoare – radiind prin diverse instanfle –, ci ca pe un sistem dinamic, care reuneøte acumularea, legitimarea øi represiunea la o scaræ mondialæ. În sensul acesta, hegemonia americanæ este o formæ specificæ de adecvare istoricæ între sistemul de stat capitalist øi economia mondialæ. Întrucît, în cadrul acestui sistem, raportul dintre marile economii capitaliste a fost, simultan, de interdependenflæ øi ierarhic, nu existæ nicio contradicflie în a afirma cæ tendinfla de convergenflæ între venituri øi condifliile de producflie a fost atît un puternic motor de creøtere economicæ, cît øi, ulterior, o sursæ de instabilitate. Altfel spus, relativa contracflie a cotei producfliei industriale mondiale generate de Statele Unite pe piafla internæ sau apariflia unui strævechi deficit comercial nu este logic incompatibilæ cu menflinerea dominafliei americane asupra condifliilor generale de reproducere ale capitalismului mondial – inclusiv arsenalele sale nucleare strategice, preflul capitalului monetar, livrærile de petrol øi grîu, generarea noilor tehnologii øi aøa mai departe. Evoluflia indicatorilor economici (sau militari) relativi aratæ o crizæ sistemicæ a hegemoniei americane numai în mæsura în care aceøtia denotæ o deteriorare în coerenfla internæ a sistemului. O astfel de crizæ existæ, færæ nicio îndoialæ, acum. Dar ea poate fi de o naturæ radical diferitæ decît aceea sugeratæ de analizele care au încercat sæ îøi adjudece nuanflele de „declin“ sau „cædere“. De fapt, în absenfla unei tendinfle semnificative înspre o coerenflæ capitalistæ alternativæ în Centru øi sub presiunea unor provocæri radicale la Periferie, apare paradoxul consolidærii supremafliei militare øi politice a Statelor Unite, sub stindardul unui al doilea Ræzboi Rece, chiar în momentul în care sprijinul economic (øi, într-o anumitæ mæsuræ, ideologic) tradiflional al acestei puteri intræ în colaps. Scopul meu aici va fi explorarea unuia dintre aspectele acestui paradox: realinierea forflelor economice øi politice americane interne, care a subminat modelul, triumfætor odinioaræ, de „fordism“ instaurat dupæ al Doilea Ræzboi Mondial, înlocuindu-l cu configuraflia actualæ, radical distinctæ, a cærui prescurtare curentæ este „reaganism“, în perioada de dupæ Ræzboiul din Vietnam. Traiectoria globalæ a puterii Statelor Unite de-a lungul aceluiaøi interval de timp – celælalt aspect al istoriei hegemoniei americane în ansamblul ei – va fi examinatæ într-un articol ulterior, complementar în intenflii cu acesta. Aici nu voi face altceva decît sæ prefaflez o explorare a dinamicilor interne ale acelei hegemonii, cu o scurtæ evocare a cadrului ei extern. Voi avea în vedere, aøadar, trei dintre principalele surse ale creøterii economice din Statele Unite dupæ Potsdam: (1) generalizarea producfliei de masæ øi a consumului de masæ („fordism“); (2) „adîncirea“ capitalismului american intern prin extinderea locurilor de muncæ tot mai calificate øi cu „salarii ridicate“; øi (3) „lærgirea“ bazei economice interne prin industrializarea hinterlandului tradiflional sau a periferiei – i.e., formarea „Centurii însorite“. 1 Dupæ examinarea coerenflei originale a acestora, ca suporturi structurale sau expresii ale hegemoniei Statelor Unite, voi cæuta sæ demonstrez cæ dinamica economicæ øi politicæ a puterii americane nu mai susfline un „circuit pozitiv [virtuous circle]“ de creøtere autoconsolidatæ. „Acomodarea“ între regimul fordist de acumulare øi structura hegemoniei Statelor Unite a scos la luminæ noi bariere interne øi contradicflii. Dintre acestea, una va fi evidenfliatæ în mod particular mai jos: incapacitatea economiei Statelor Unite de a asigura salarii mari, locuri de muncæ pe piafla primaræ a forflei de muncæ. În mod simptomatic, aceasta se exprimæ nu numai în dezindustrializarea regionalæ øi într-un nivel al øomajului færæ precedent în epoca postbelicæ, dar øi în proliferarea noilor locuri de muncæ cu salarii mici, în raport cu øi adesea pe spezele angajærilor în sectorul primar. Vom vedea cum aceastæ ræsturnare – de la un model al creærii locurilor de muncæ cu calificare permanentæ la unul al decalificærii – a avut consecinfle imense pentru politicile interne ale Statelor Unite øi pentru forma viitoare a economiei mondiale. În fine, în ultima secfliune voi examina relaflia dintre ascensiunea reaganismului øi epuizarea fordismului. Voi sugera cæ o combinaflie, derulatæ de-a lungul celei mai mari pærfli din anii 1970, între demobilizarea clasei muncitoare din Statele Unite øi insurgenfla susflinutæ a straturilor de nouveaux riches a deplasat suficient de spre dreapta coordonatele politicii 169
- Page 1 and 2:
w artæ + societate / arts + societ
- Page 3 and 4:
w artæ + societate / arts + societ
- Page 5 and 6:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 7 and 8:
galerie 2 124 Eduard Constantin: Bl
- Page 9 and 10:
arhiva Recucerirea subversiunii Dou
- Page 11 and 12:
arhiva toate acestea au contribuit
- Page 13 and 14:
nant, Arvidsson relateazæ modul î
- Page 15 and 16:
arhiva Reapariflia rasismelor øi n
- Page 17 and 18:
arhiva Rivalul absent Arta radical
- Page 19 and 20:
arhiva umane este analizat în segm
- Page 21 and 22:
arhiva son, fondator al Øcolii de
- Page 23 and 24:
Cincizeci de feluri de a-fli pæræ
- Page 25 and 26:
arhiva Sang Ok din 1958, Jiokwha, s
- Page 27 and 28:
arhiva unei cercetæri pe teren, es
- Page 29 and 30:
arhiva Stærile invizibile Europa
- Page 31 and 32:
arhiva Ce s-a-ntîmplat cu compromi
- Page 33 and 34:
arhiva vær, atitudinea diplomatic
- Page 35 and 36:
arhiva ralistæ. Într-adevær, tra
- Page 37 and 38:
arhiva Deriva continentalæ De la g
- Page 39 and 40:
arhiva nom, la un contrasummit, în
- Page 41:
w photography, inkjet print on Hahn
- Page 45:
galerie 1
- Page 49:
galerie 1
- Page 53 and 54:
Mircea Cantor The Making of Holy Fl
- Page 55 and 56:
scena View of Paintbrush Factory, p
- Page 57 and 58:
scena Radu Comøa View from the exh
- Page 59:
scena Valentina Miorandi Numerabili
- Page 62 and 63:
Navid Nuur “Unitled”, 2010, neo
- Page 64 and 65:
anihilat de perdeaua Welcome/Welcom
- Page 66 and 67:
Alex Mirutziu When Love Melted Cava
- Page 68 and 69:
de metri pætrafli, pe o perioadæ
- Page 70 and 71:
Galeria Laika - www.laika.ro 2010 L
- Page 72 and 73:
Out of Love for this Affective titl
- Page 74 and 75:
Educaflie, subiectivare øi nevoia
- Page 76 and 77:
concepute ca agenfli ai subiectivæ
- Page 78 and 79:
le Moderne din Paris, în 1925, dar
- Page 80 and 81:
existente, datînd de la începutul
- Page 82 and 83:
Valoarea utilitaræ Interviu cu Cla
- Page 84 and 85:
I, 2009, high definition video, pla
- Page 86 and 87:
√ Rolul semnæturii e comparabil
- Page 88 and 89:
Sean Snyder Untitled (Archive Iraq)
- Page 90 and 91:
de Fuchs însuøi), a dat naøtere
- Page 92 and 93:
a unui subiect, prin intermediul pr
- Page 94 and 95:
Akram Zaatar All is Well on the Bor
- Page 96 and 97:
Zofia Kulik A selection from the Kw
- Page 98 and 99:
Lia Perjovschi The Archive and the
- Page 100 and 101:
Mariusz Tarkawian History of Cartag
- Page 102 and 103:
Thierry Geoffroy/Colonel Penetratio
- Page 104 and 105:
Întrebarea e pe ce baze ia naøter
- Page 106 and 107:
Mathieu Kleyebe Abbonenc/Sarah Mald
- Page 108 and 109:
ciunilor, adicæ doleanflelor lor,
- Page 110 and 111:
Amshei Nuerenberg Makarov, Shockwor
- Page 112 and 113:
108
- Page 114 and 115:
o reflecflie criticæ asupra produc
- Page 116 and 117:
Chto Delat The Tower, video install
- Page 118 and 119:
Obiectivarea eøecurilor la ultima
- Page 120 and 121:
mai degrabæ privit øi ascultat, d
- Page 122 and 123: 118 Nuno Ramos White Flag, 2008/201
- Page 124 and 125: 120 Gil Vicente Enemies, series of
- Page 126 and 127: Brazilia pentru a vedea cît de omn
- Page 128: galerie 2 Blue Sky 2010 este numele
- Page 131: galerie 2 127
- Page 137 and 138: galerie 2 133
- Page 139: galerie 2 135
- Page 143: galerie 2 139
- Page 146 and 147: 142
- Page 149 and 150: galerie 2 145
- Page 151 and 152: galerie 2 Echipele de cæutare-salv
- Page 153 and 154: galerie 2 Escadrila 118 Escadrila 1
- Page 155: Insert, project for IDEA arts + soc
- Page 158 and 159: Capitalismul este istorie - „natu
- Page 160 and 161: Szövetséges Tanácsköztársaság
- Page 162 and 163: tid luau un timp considerabil. Se
- Page 164 and 165: Originile schimbærii de regim în
- Page 166 and 167: forfla împrejurærilor, fiind ceea
- Page 168 and 169: - dintre oaspete øi gazdæ, - dint
- Page 170 and 171: tot mai micæ) øi putere laicæ, m
- Page 174 and 175: americane, încît sæ sponsorizeze
- Page 176 and 177: îngheflatæ“ 17 , în timp ce Su
- Page 178 and 179: pentru viitorul hegemoniei american
- Page 180 and 181: Pentru a începe cu o comparaflie i
- Page 182 and 183: În cadrul acestei structuri de cla
- Page 184 and 185: comuniøti feroce, legafli de Humph
- Page 186 and 187: elaflie conjugalæ care, în ultim
- Page 188 and 189: 45. Vezi The Economist, 6 martie ø
- Page 190 and 191: mi øi specializæri. Guldin, de ex
- Page 192 and 193: urbane. Creøterea orizontalæ a un
- Page 194 and 195: din 2003 al Bæncii Mondiale, coefi
- Page 196 and 197: dezvoltare structuralæ întru totu
- Page 198 and 199: Note: 1. Instituflie globalæ pentr
- Page 200 and 201: 104. Industrial Workers of the Worl
- Page 202 and 203: cel mai mare centru comercial (iar
- Page 204 and 205: pe care l-ar fi presupus concesiona
- Page 206 and 207: Dar cea mai mare creøtere viitoare
- Page 208 and 209: Lui Al-Maktoum, care îøi închipu
- Page 210 and 211: Cærufla lui Buda a constituit, în
- Page 212 and 213: niøti din Filipine), iar liderul r
- Page 214 and 215: explozie care a zguduit City-ul lon
- Page 216 and 217: Ce nevoie sæ mai aibæ islamiøtii
- Page 218 and 219: 312 clædiri, a spart geamurile pe
- Page 220 and 221: planteze bombe øi instalaflii de s
- Page 222 and 223:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
- Page 224:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,