Descarcă revista în format PDF - idea

de Fuchs însuøi), a dat naøtere unei propuneri interesante despre modul în care poate
fi înfleleasæ expoziflia colecfliei unui muzeu: Ar trebui aceasta organizatæ pe baza încrederii
totale în autonomia artefactului, ori mai degrabæ, aøa cum pare sæ fi sugerat cazul
de faflæ, prin prezentarea expozifliilor finalizate în trecut, expunînd, mai degrabæ decît
opere de artæ, tocmai dispozitivul conceptual øi stilistic al „expozifliei“ În cele din
urmæ, remontarea acestei expoziflii, ce include lucræri de Georg Baselitz, Alighiero
e Boetti, Daniel Buren, Luciano Fabro, Gilbert & George, Rebecca Horn, Hermann
Nitsch, Sigmar Polke, Lawrence Weiner øi Ian Wilson, a demonstrat cît de limitatæ
geopolitic era ideea de „Azi“, conform spectrului lui Fuchs din 1983. Aceste limite
au fost subliniate de o expoziflie paralelæ, intitulatæ Strange and Close [Ciudat øi apropiat],
îngrijitæ de directorul actual al muzeului, Charles Esche. Desfæøurîndu-se simultan
în noile spaflii ale muzeului, expoziflia cæuta sæ „completeze“ Repetition: Summer
Display 1983 [Repetiflie: Expoziflia de varæ 1983], arætînd aria geograficæ mult mai
largæ pe care arta contemporanæ o acoperæ în prezent. Esche øi-a prezentat noile
achiziflii, expunînd o gamæ de artiøti ale cæror practici sînt legate de istoria perioadei
de dupæ 1989, anul cæderii Zidul Berlinului, al protestelor din piafla Tiananmen,
în China, øi al începutului sfîrøitului pentru apartheidul din Africa de Sud. Cu alte cuvinte,
spre deosebire de Fuchs, Esche punea accentul pe specificitatea contextualæ a producfliei
artistice, prin lucræri de Hüseyin Alptekin, Yael Bartana, Harun Farocki, Dan Flavin,
Gülsün Karamustafa, Dan Peterman øi Nedko Solakov, în contrast cu tautologia Artei,
apæratæ de predecesorul sæu, în mod conøtient sau nu.
De curînd, din septembrie 2010 pînæ în februarie 2011, a avut loc a treia parte a
Play Van Abbe, adoptînd ca subiect practica însæøi a colecflionærii. Ce înseamnæ a
colecfliona øi a defline lucræri de artæ Ce fel de lume percepi atunci cînd priveøti o
colecflie Cine decide øi de ce (Aceste întrebæri sînt puse în comunicatul de presæ).
Prin echipa curatorialæ compusæ din Galit Eliat, Christiane Berndes øi Diana Franssen,
Play Van Abbe Part 3 a deschis cæi diferite de abordare a premiselor descrise, continuînd
în acelaøi timp sæ repereze problemele apærute ca urmare a implicafliilor discursive
ale considerærii politicii de colecflionare în contextul vremii la care aceasta a fost
stabilitæ. Expoziflia includea propria colecflie a muzeului, arhiva sa øi dosarele birocratice,
dar, în primul rînd, reunea lucræri ale unor artiøti preocupafli de mecanismele
colecflionærii, pentru a descoperi capacitatea de acfliune politicæ a acestora în scenarii
istorice specifice.
Expoziflia a propus o manieræ în care arta ar putea colecta „momente politice“ semnificative
pentru evoluflia culturii contemporane. Scopul nu era doar cel de a se constitui
într-un soi de mærturie documentaræ, ci øi de a vedea modul în care asemenea
practici artistice pot deveni aparate critice pentru chestionarea formelor în care este
tratatæ memoria unui loc în tumult politic. Este important de precizat cæ, deøi nu
toate lucrærile incluse aveau aceastæ importanflæ contextualæ, expoziflia a avut un orizont
geopolitic specific. Încercînd sæ vizeze o problemæ imediatæ, în mæsuræ sæ defineascæ
un Astæzi, majoritatea sau cel puflin segmentul introductiv al expozifliei (ce
constituie obiectul principal al acestei recenzii), a fost centrat pe mijloacele de colecflionare,
producere ori imaginare a memoriei în contextul conflictului din Orientul
Mijlociu. Aceasta e implicaflia alocærii primelor patru încæperi ale galeriei pentru lucrærile
lui Akram Zaatari øi Sean Snyder (ambii artiøti au avut cîte douæ proiecte, dispuse
unul dupæ altul, ocupînd în mod individual tot spafliul primelor patru încæperi ale galeriei
muzeului), care abordau producerea repertoriului de imagini øi a memoriei vizuale
în contextul invaziei Libanului de cætre Israel, în 1980 (Zaatari) øi al invaziilor øi ocupafliei
americane din Afganistan øi Irak (Snyder). Poate cæ în aceastæ prezentare dualæ era
implicatæ din nou insistenfla curatorialæ de a înflelege dedicaflia asiduæ pentru propriul
subiect øi cercetarea aferentæ fiecærui artist în parte, pentru a invita astfel la descoperirea
modului în care fiecare artist øi-a creat o anumitæ „politicæ de colecflionare“
Tagging panel featuring keywords attributed by curators and visitors
to art works in the museum collection, photo: Peter Cox
Research In Progress, Museum Index, Looted art project 2010,
installation view, Van Abbemuseum, 2010, photo: Peter Cox
86