Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
de Fuchs însuøi), a dat naøtere unei propuneri interesante despre modul în care poate<br />
fi înfleleasæ expoziflia colecfliei unui muzeu: Ar trebui aceasta organizatæ pe baza încrederii<br />
totale în autonomia artefactului, ori mai degrabæ, aøa cum pare sæ fi sugerat cazul<br />
de faflæ, prin prezentarea expozifliilor finalizate în trecut, expunînd, mai degrabæ decît<br />
opere de artæ, tocmai dispozitivul conceptual øi stilistic al „expozifliei“ În cele din<br />
urmæ, remontarea acestei expoziflii, ce include lucræri de Georg Baselitz, Alighiero<br />
e Boetti, Daniel Buren, Luciano Fabro, Gilbert & George, Rebecca Horn, Hermann<br />
Nitsch, Sigmar Polke, Lawrence Weiner øi Ian Wilson, a demonstrat cît de limitatæ<br />
geopolitic era ideea de „Azi“, conform spectrului lui Fuchs din 1983. Aceste limite<br />
au fost subliniate de o expoziflie paralelæ, intitulatæ Strange and Close [Ciudat øi apropiat],<br />
îngrijitæ de directorul actual al muzeului, Charles Esche. Desfæøurîndu-se simultan<br />
în noile spaflii ale muzeului, expoziflia cæuta sæ „completeze“ Repetition: Summer<br />
Display 1983 [Repetiflie: Expoziflia de varæ 1983], arætînd aria geograficæ mult mai<br />
largæ pe care arta contemporanæ o acoperæ în prezent. Esche øi-a prezentat noile<br />
achiziflii, expunînd o gamæ de artiøti ale cæror practici sînt legate de istoria perioadei<br />
de dupæ 1989, anul cæderii Zidul Berlinului, al protestelor din piafla Tiananmen,<br />
în China, øi al începutului sfîrøitului pentru apartheidul din Africa de Sud. Cu alte cuvinte,<br />
spre deosebire de Fuchs, Esche punea accentul pe specificitatea contextualæ a producfliei<br />
artistice, prin lucræri de Hüseyin Alptekin, Yael Bartana, Harun Farocki, Dan Flavin,<br />
Gülsün Karamustafa, Dan Peterman øi Nedko Solakov, în contrast cu tautologia Artei,<br />
apæratæ de predecesorul sæu, în mod conøtient sau nu.<br />
De curînd, din septembrie 2010 pînæ în februarie 2011, a avut loc a treia parte a<br />
Play Van Abbe, adoptînd ca subiect practica însæøi a colecflionærii. Ce înseamnæ a<br />
colecfliona øi a defline lucræri de artæ Ce fel de lume percepi atunci cînd priveøti o<br />
colecflie Cine decide øi de ce (Aceste întrebæri sînt puse în comunicatul de presæ).<br />
Prin echipa curatorialæ compusæ din Galit Eliat, Christiane Berndes øi Diana Franssen,<br />
Play Van Abbe Part 3 a deschis cæi diferite de abordare a premiselor descrise, continuînd<br />
în acelaøi timp sæ repereze problemele apærute ca urmare a implicafliilor discursive<br />
ale considerærii politicii de colecflionare în contextul vremii la care aceasta a fost<br />
stabilitæ. Expoziflia includea propria colecflie a muzeului, arhiva sa øi dosarele birocratice,<br />
dar, în primul rînd, reunea lucræri ale unor artiøti preocupafli de mecanismele<br />
colecflionærii, pentru a descoperi capacitatea de acfliune politicæ a acestora în scenarii<br />
istorice specifice.<br />
Expoziflia a propus o manieræ în care arta ar putea colecta „momente politice“ semnificative<br />
pentru evoluflia culturii contemporane. Scopul nu era doar cel de a se constitui<br />
într-un soi de mærturie documentaræ, ci øi de a vedea modul în care asemenea<br />
practici artistice pot deveni aparate critice pentru chestionarea formelor în care este<br />
tratatæ memoria unui loc în tumult politic. Este important de precizat cæ, deøi nu<br />
toate lucrærile incluse aveau aceastæ importanflæ contextualæ, expoziflia a avut un orizont<br />
geopolitic specific. Încercînd sæ vizeze o problemæ imediatæ, în mæsuræ sæ defineascæ<br />
un Astæzi, majoritatea sau cel puflin segmentul introductiv al expozifliei (ce<br />
constituie obiectul principal al acestei recenzii), a fost centrat pe mijloacele de colecflionare,<br />
producere ori imaginare a memoriei în contextul conflictului din Orientul<br />
Mijlociu. Aceasta e implicaflia alocærii primelor patru încæperi ale galeriei pentru lucrærile<br />
lui Akram Zaatari øi Sean Snyder (ambii artiøti au avut cîte douæ proiecte, dispuse<br />
unul dupæ altul, ocupînd în mod individual tot spafliul primelor patru încæperi ale galeriei<br />
muzeului), care abordau producerea repertoriului de imagini øi a memoriei vizuale<br />
în contextul invaziei Libanului de cætre Israel, în 1980 (Zaatari) øi al invaziilor øi ocupafliei<br />
americane din Afganistan øi Irak (Snyder). Poate cæ în aceastæ prezentare dualæ era<br />
implicatæ din nou insistenfla curatorialæ de a înflelege dedicaflia asiduæ pentru propriul<br />
subiect øi cercetarea aferentæ fiecærui artist în parte, pentru a invita astfel la descoperirea<br />
modului în care fiecare artist øi-a creat o anumitæ „politicæ de colecflionare“<br />
Tagging panel featuring keywords attributed by curators and visitors<br />
to art works in the museum collection, photo: Peter Cox<br />
Research In Progress, Museum Index, Looted art project 2010,<br />
installation view, Van Abbemuseum, 2010, photo: Peter Cox<br />
86