Descarcă revista în format PDF - idea

verso: un dosar Mike Davis
Logica bizaræ a acestui program economic pærea a fi aceea de a-i
reda viafla unei economii muribunde, iar pentru asta trebuiau sæ fie
ajustafli øi structural storøi [SAPped] pînæ la ultima picæturæ majoritatea
cetæflenilor defavorizafli. Clasa mijlocie a dispærut rapid, iar græmezile
de gunoi ale celor cîtorva din ce în ce mai bogafli au devenit
planul de alimentaflie a populafliei multiplicate a celor abject de særaci.
Exodul de creiere înspre flærile arabe bogate în petrol øi înspre
lumea occidentalæ a cæpætat dimensiunile unui potop. 56
Plîngerea lui Balogun cu privire la „privatizarea într-un abur total, cu foamea
crescînd de pe-o zi pe alta“, sau enumerarea de cætre el a consecinflelor
malefice ale SAP trebuie sæ sune pe datæ drept ceva cunoscut
nu numai supraviefluitorilor celor 30 de alte SAP-uri africane, ci øi pentru
sute de milioane de asiatici øi de latinoamericani. Anii 1980, cînd FMI
øi Banca Mondialæ au utilizat pîrghia datoriei ca sæ restructureze economiile
celor mai multe flæri din Lumea a Treia, sînt anii în care mahalalele au
devenit un viitor implacabil nu numai pentru migranflii særaci din mediul
rural, ci øi pentru milioane de oræøeni tradiflionali, stræmutafli sau særæcifli
de violenfla „ajustærii“.
Dupæ cum subliniazæ Slums, programele de ajustare structuralæ erau
„deliberat antiurbane în natura lor“ øi proiectate pentru a ræsturna orice
„prejudecatæ urbanæ“ existentæ anterior cu privire la politicile de asistenflæ
socialæ, structuræ fiscalæ sau investiflii guvernamentale. 57 Pretutindeni –
acflionînd ca executor judecætoresc al marilor bænci øi susflinut de administrafliile
Reagan øi Bush –, FMI a oferit flærilor særace aceeaøi cupæ otrævitæ
a devalorizærii, privatizærii, eliminare a controlului importurilor øi a subvenfliilor
alimentare, recuperare forflatæ a costurilor de sænætate øi educaflie
øi reducerea nemiloasæ a sectorului public. (O telegramæ infamæ din
1985 a secretarului Trezoreriei George Shultz cætre funcflionarii USAID 58
de peste ocean ordona: „în cele mai multe cazuri, firmele din sectorul
public trebuie sæ fie privatizate“.) 59 În acelaøi timp, SAP-urile devastau micile
gospodærii rurale, prin eliminarea subvenfliilor øi împingîndu-le cu de-a
sila, în maniera „înoatæ sau te-neci!“, pe piafla globalæ a mærfurilor, dominatæ
de afacerile agricole ale Lumii Întîi. 60
Aøa cum indicæ Ha-Joon Chang, SAP-urile dædeau, în mod ipocrit, „un
øut scærilor“ (i.e., tarifelor protecflioniste øi subvenfliilor) pe care, istoric,
nafliunile din OCDE le-au folosit în propria lor ascensiune de la agriculturæ
la bunurile øi serviciile urbane de mare valoare. 61 Slums remarcæ
acelaøi lucru atunci cînd argumenteazæ cæ „unica øi principala cauzæ a creøterii
særæciei øi inegalitæflii în anii 1980 øi 1990 a fost retragerea statului“.
Pe lîngæ reducerile forflate ale cheltuielilor øi proprietæflii din sectorul public,
dictate de SAP, autorii ONU subliniazæ diminuarea mai subtilæ a capacitæflii
statului, rezultatæ din „subsidiaritate“: transferarea puterii asupra unor
eøaloane inferioare guvernului øi, în special, asupra unor ONG-uri, legate
în mod direct de agenflii importante de ajutor internaflional.
Întreaga structuræ, aparent descentralizatæ, este stræinæ de nofliunea
de guvern naflional reprezentativ, care a servit bine statele dezvoltate
ale lumii, fiind totodatæ foarte supusæ operafliunilor unei hegemonii
globale. Perspectiva internaflionalæ dominantæ [i.e., cea a Washingtonului]
devine paradigma de facto pentru dezvoltare, aøa încît întreaga
lume devine rapid unificatæ, în acea direcflie generalæ care este
sponsorizatæ de donatori øi de organizaflii internaflionale.
62
Zona urbanæ a Africii øi cea a Americii Latine au fost cel mai greu lovite
de depresiunea artificialæ montatæ de FMI øi de Casa Albæ. De fapt, în
multe flæri impactul economic al SAP-urilor din perioada anilor 1980,
în tandem cu seceta prelungitæ, creøterea preflului petrolului, creøterea
dobînzilor la credite øi scæderea preflurilor mærfurilor, a fost mai sever
øi mai durabil decît Marea Depresiune.
Bilanflul ajustærii structurale în Africa, rezumat de Carole Rakodi, include
retragerea capitalului, colapsul producætorilor, o creøtere marginalæ sau
negativæ a veniturilor din export, reduceri drastice în serviciile publice urbane,
prefluri în creøtere øi o scædere semnificativæ a salariilor reale. 63 În
Kinshasa (aberaflie sau mai degrabæ un semn al lucrurilor ce vor veni),
salubritatea a dispærut pentru funcflionarii civili din clasa de mijloc øi a produs
un „declin incredibil al salariilor reale“, care, la rîndul lui, a sponsorizat
o creøtere de coømar a criminalitæflii øi a bandelor de prædætori. 64 În Dar
es Salaam, cheltuielile pentru servicii publice pe cap de locuitor au scæzut
cu 10 la sutæ pe an în timpul anilor 1980: o demolare efectivæ a situafliei
locale. 65 În Khartoum, liberalizarea øi ajustarea structuralæ, potrivit cercetætorilor
locali, au produs 1,1 milioane de „noi særaci“: „cei mai mulfli provenifli
din grupurile salariate sau din angajaflii sectorului public“. 66 În
Abidjan, unul dintre puflinele oraøe tropicale africane cu un important sector
de producflie øi cu servicii urbane moderne, supunerea la regimul SAP
a dus, punctual, la dezindustrializare, la colapsul în construcflii øi la o rapidæ
deteriorare în transportul øi salubrizarea publice. 67 Særæcia este extremæ
îin Nigeria lui Balogun, din ce în ce mai urbanizatæ în Lagos, Ibadan øi alte
oraøe, generalizatæ, ca o metastazæ, de la 28 la sutæ în 1980 la 66 la sutæ
în 1996. „PNB pe cap de locuitor, de aproximativ 260 $ astæzi“, raporteazæ
Banca Mondialæ, „este sub nivelul pe care îl avea la cucerirea independenflei,
acum 40 de ani, øi sub nivelul de 370 $, atins în 1985“. 68
În America Latinæ, SAP-urile (implementate adesea de dictaturi militare)
au destabilizat economiile rurale, devastînd totodatæ angajarea øi cazarea
la oraø. În 1970, teoriile „foco“ guevariste despre insurgenfla ruralæ se mai
conformau, încæ, la o realitate continentalæ, unde særæcia zonelor rurale
(70 de milioane de særaci) o punea în umbræ pe cea a oraøelor (44 de
milioane de særaci). Dar, pînæ la sfîrøitul anilor 1980, marea majoritate
a særacilor (115 milioane în 1990) træiau mai degrabæ în colonias urbane
øi villas miseria decît în ferme sau sate (80 de milioane). 69
Între timp, inegalitatea de la oraø a explodat. În Santiago, dictatura lui
Pinochet a demolat oraøele-maghernifle øi i-a evacuat pe foøtii ocupanfli
ilegali [sqatters] radicali: forflînd familiile særace sæ devinæ allegados, în aceleaøi
locuinfle cu chiria dublatæ sau chiar triplatæ. În Buenos Aires, dacæ
în 1984 veniturile celor mai bogafli 10% din populaflie erau de zece ori
mai mari decît veniturile celor mai særaci 10%, în 1989 ajunseseræ sæ
fie de 23 de ori mai mari. 70 În Lima, unde valoarea salariului minim a
scæzut în timpul recesiunii FMI cu 83 la sutæ, procentul familiilor care træiesc
sub pragul særæciei a crescut de la 17 procente în 1985 la 44 de
procente în 1990. 71 În Rio de Janeiro, inegalitatea, mæsuratæ în coeficienflii
clasici ai lui Gini 72 , a crescut de la 0,58 în 1981 la 0,67 în 1989. 73 De
fapt, în America Latinæ, anii 1980 au adîncit crevasele øi au înælflat crestele
celei mai extreme topografii sociale din lume. (Potrivit unui raport
189