Descarcă revista în format PDF - idea

+
Comunismul pe ruinele socialismului*
G. M. Tamás
Iubita noastræ eroinæ a spus cæ avem de ales între „socialism sau barbarie“.
1 E destul de clar ce-a vrut sæ spunæ. Capitalismul ameninflæ sæ anihileze
civilizaflia. Socialismul øi-a asumat sarcina de a o salva. Prin „socialism“
ar trebui sæ înflelegem „adeværata miøcare“ – sindicatele, partidele muncitoreøti,
consiliile muncitoreøti, revolufliile proletare, un corpus voluminos
de teorii øi de artæ angajatæ øi sistemele de guvernare ce rezultæ
de-aici – care s-a situat pe poziflia opusæ capitalismului øi statului burghez,
încercînd în felul acesta sæ salveze øi sæ transforme civilizaflia aøa cum a
gæsit-o. Civilizaflia a supraviefluit, cu siguranflæ, aøa cum este, graflie socialismului,
ræzboiul nuclear a fost evitat øi, pentru o vreme, se poate sæ fi
fost martorii unei atenuæri a cruzimii øi ai unei infime îndepærtæri de mizerie
øi de inegalitate, cel puflin acolo unde miøcarea muncitoreascæ
øi-a putut sili adversarul la unele compromisuri temporare. Pe cînd se
lupta cu barbaria øi salva civilizaflia, socialismul a devenit el însuøi barbar
øi a fost nevoit sæ uite cum sæ fie socialist.
Socialismul viza egalitatea în toate sensurile, echitatea socialæ, o prezenflæ
stabilæ a clasei muncitoare în politicæ, unde Partidul a jucat rolul de tribunus
plebes. În unele locuri, el a expropriat companii private, fæcîndu-le
sæ fie conduse de stat, a ajutat la introducerea sufragiului universal, a pensiilor
pentru limitæ de vîrstæ, a concediilor plætite, a øcolarizærii øi a asistenflei
medicale gratuite, a unor salarii mai mari, a unei zile de muncæ mai scurte,
a locuinflelor ieftine, a transportului de masæ ieftin, a indemnizafliei de øomaj,
a asistenflei sociale de diferite tipuri. El a susflinut posibilitatea unei opoziflii
culturale puternice faflæ de sistem, fæcînd prin aceasta societatea burghezæ
mai liberæ, mai pluralistæ, mai puflin rasistæ øi sexistæ, scæpatæ în cea mai
mare parte de deferenfla øi de umilinfla tradiflionale, mai puflin religioasæ,
mai puflin punitivæ, mai hedonistæ în concepflia ei generalæ, mai puflin restrictivæ
în obiceiurile ei sexuale – øi aøa mai departe. Iatæ, într-adevær, un pas
înainte pentru civilizaflie, færæ îndoialæ, însæ la un prefl cutremurætor. Øi oricum
ar fi, varianta perfectæ a societæflii burgheze – democraflia liberalæ modernæ
– nu ar fi apærut niciodatæ færæ contribuflia socialismului, datæ fiind
slæbiciunea politicæ intrinsecæ øi omniprezentæ a burgheziei, care øi-a împærflit
întotdeauna puterea de clasæ fie cu elemente de ancien régime, fie,
în lipsa acestuia, cu reprezentanfli ai clasei muncitoare sau cu diverse elite
ale statului, cum ar fi, în trecutul recent, armata øi alte aparate birocratice,
care funcflioneazæ dupæ alte principii.
Tocmai aceastæ civilizaflie este cea care se præbuøeøte acum în jurul
nostru.
Iar asta ne aminteøte energic (øi aøa øi trebuie) cæ noi, comuniøtii, sîntem
barbarii, cæ noi sîntem duømanii civilizafliei, cæ opera salvatoare a socialismului
n-a fæcut altceva decît sæ sprijine capitalismul, care este singurul tip
de civilizaflie de care putem avea parte dacæ separafliile aflate la baza lui
* Textul a fost publicat sub titlul Communism on the Ruins of Socialism în catalogul „Art Always
Has Its Consequences“, Zagreb, WHW, 2010, pp. 75–82. Text tradus øi publi cat prin amabilitatea
autorului.
persistæ – iar aceastæ civilizaflie se va distruge, cu siguranflæ, pe sine øi va
distruge umanitatea, exact aøa cum a prezis Rosa Luxemburg.
Cæci comunismul este cel care doreøte sæ punæ capæt unui întreg sistem
complex de separaflii:
– separafliei dintre producætori øi mijloacele de producflie,
– separafliei dintre proprietari øi cei færæ proprietate,
– diferenflei dintre cetæfleni øi necetæfleni,
– diferenflei dintre bærbafli øi femei,
– dintre adulfli øi copii,
– dintre hetero- øi homosexuali,
– dintre oamenii sænætoøi øi cei bolnavi,
– dintre forfla de muncæ manualæ øi cea intelectualæ,
– dintre conducætori øi conduøi,
– dintre exploatatori øi exploatafli,
– dintre opresori øi oprimafli,
– dintre bogafli øi særaci,
– dintre proletari øi burghezi,
– dintre cei de culoare øi albi,
– dintre „stat“ øi „societatea civilæ“
– dintre øtiinflæ øi religie,
– dintre teorie øi practicæ,
– dintre mintea „sænætoasæ“ øi cea „nesænætoasæ“,
– dintre autoritate øi subversiune,
– dintre muncæ øi destindere,
– dintre producætor øi consumator,
– dintre cunoaøtere øi ignoranflæ,
– dintre învæflætori øi cei pe care aceøtia-i învaflæ,
– dintre suflet øi corp,
– dintre artæ øi viaflæ,
– dintre oraø øi sat,
– dintre curtoazie øi bunætate,
– dintre dorinflæ øi iubire,
– dintre comunitate øi individualitate,
– dintre acfliune øi reflecflie,
– dintre naturæ øi artificiu,
– dintre frumos øi urît,
– dintre lege øi moralæ,
– dintre tradiflie øi inovaflie,
– dintre memorie øi uitare,
– dintre identitate øi diferenflæ,
– dintre preot øi laic,
– dintre cel puternic øi cel færæ de putere,
– dintre norocos øi nenorocit,
– dintre puternic øi slab,
– dintre înarmat øi neînarmat,
– dintre tîlhar øi victimæ,
– dintre expert øi amator,
– dintre artæ øi public,
– dintre cel plin de succes øi cel færæ succes,
– dintre textul øi rostirea (închise) øi scriere øi vorbire,
– dintre prieten øi duøman,
– dintre „public“ øi „privat“,
163