Descarcă revista în format PDF - idea

Pentru a începe cu o comparaflie internaflionalæ, este limpede cæ o diferenflæ
semnificativæ între structurile de clasæ ale societæflilor capitaliste avansate
o reprezintæ mærimea øi compoziflia relativæ a straturilor lor mijlocii.
Franfla, Italia øi Japonia, de exemplu, sînt caracterizate, toate, printr-o
neobiønuitæ persistenflæ a vechilor straturi mijlocii de flærani, negustori independenfli
øi artizani (i.e., acele clase bazate pe relaflii de producflie esenflialmente
precapitaliste). În 1976, de exemplu, aceste grupuri tradiflionale
constituiau 17,6%, 26,2% øi 22,7% din populafliile francezæ, italianæ øi,
respectiv, japonezæ active economic. În plus, se øtie bine cæ ponderea
socialæ a acestor grupuri este menflinutæ artificial prin subvenflii politice.
Întrucît aceste straturi ofereau un sprijin indispensabil pentru partidele
burgheze de guvernæmînt (gaulliøti, creøtin-democrafli øi democrat-liberali),
pozifliile lor economice au fost stabilizate prin intervenflii masive de stat:
mergînd de la subvenflii agricole (inclusiv politica agraræ comunæ a CEE)
pînæ la scutiri speciale de impozite øi legislaflie „antimonopol“ (ca Legea
Royer din 1973 din Franfla, care proteja micile afaceri de concurenfla
lanflurilor comerciale). 43
În Statele Unite, pe de altæ parte, noua clasæ mijlocie a profesioniøtilor,
managerilor salariafli øi tehnicienilor acreditafli cuprindea, în 1977, 23,8%
din forfla de muncæ – o proporflie mai ridicatæ decît în orice altæ flaræ
OCDE, cu excepflia Suediei. 44 Avînd în vedere cæ sectorul de stat american
nu este mai mare decît cel din alte mari flæri capitaliste, este important
sæ cercetæm caracteristicile speciale ale economiei private care
susflin aceste noi straturi mijlocii extinse øi, de asemenea, sæ cæutæm orice
dovezi de intervenflii statale sau subvenflii sociale care ar putea echivala
cu o reglementare politicæ a formærii claselor.
Desigur, este necesar sæ flinem seama de faptul cæ situaflia particularæ a
Statelor Unite în diviziunea internaflionalæ a muncii, imputabilæ statutului
sæu hegemonic, implicæ fenomene ca plasarea sediilor centrale în
Statele Unite pentru atît de multe producflii transnaflionale sau scara neobiønuit
de largæ a institufliilor sale de cercetare øi educaflie. Totuøi, pufline
statistici comparative sînt atît de frapante ca presupusa hipertrofie a acelor
poziflii profesionale în Statele Unite care sînt asociate cu supravegherea
muncii, cu organizarea capitalului øi implementarea eforturilor de vînzare.
Pe cap de locuitor, Statele Unite ale Americii sînt colosal înflesate
cu administratori de producflie øi øefi de echipæ (de douæ ori mai mulfli
decît în Germania), cu vînzætori (de douæ ori øi jumætate mai mulfli decît
în Franfla) øi cu avocafli (de douæzeci øi cinci de ori mai mulfli decît în Japonia).
45 În ciuda mult mediatizatelor „refrene ale gulerelor-albe [whitecollar
blues]“ øi a reducerilor manageriale din anumite sectoare
industriale, dimensiunea relativæ a muncii de supraveghere øi-a continuat
înaintarea spectaculoasæ. Astfel, din cele 3,6 milioane de locuri de
muncæ în producflie adæugate economiei americane începînd din 1948,
3 milioane au fost deflinute de angajafli din afara producfliei øi cel puflin
jumætate din ele erau posturi manageriale. La fel, deøi angajarea gulereloralbastre
scæzuse cu 12% de la începutul recesiunii în anul 1980, pînæ
în 1982 la Cræciun existau aproape cu 9% mai mulfli manageri øi administratori
care lucrau în economia Statelor Unite. 46 Între timp, vechea
clasæ mijlocie din Statele Unite – cu 8,5%, cea mai micæ din toate flærile
industriale avansate 47 – a început, deodatæ, sæ creascæ din nou. Deøi gospodæriile
familiale au continuat sæ disparæ în masæ în fafla asaltului marilor
afaceri agricole, celelalte categorii de angajafli independenfli
[sefl-employment] au crescut cu peste 2,5 milioane în timpul anilor 1970,
cu un mic puseu în timpul boomului inflaflionist din 1976–1979, cînd
angajaflii independenfli au depæøit, efectiv, creøterea relativæ atît în sectorul
remunerafliilor, cît øi în cel salarial. 48
Tendinfle sectoriale
Ca sæ exploræm mai departe rædæcinile acestei expansiuni paralele færæ
precedent a pozifliei vechilor øi noilor straturi mijlocii, este necesar sæ
examinæm, pe scurt, cîteva dintre cele mai importante tendinfle sectoriale
din economia Statelor Unite. Între 1966 øi 1981 au fost create 28
de milioane de noi locuri de muncæ: pentru fiecare loc de muncæ în plus
în producflia de bunuri (inclusiv în cercetare øi transporturi), s-au adæugat
zece locuri de muncæ în sectorul terfliar (minus angajaflii la stat). 49
Creøterea ocupærii forflei de muncæ din sectorul privat terfliar era, la rîndul
ei, disproporflionat concentratæ în trei sectoare: sænætate, servicii de
afaceri øi fast-food. O examinare a fiecæruia dintre aceste trei cazuri relevæ
îmbinæri specifice de angajare pe salarii mici, combinate cu „rente“ sau
subvenflii politice pentru straturile mijlocii.
* Industria privatæ de sænætate, inclusiv geriatria, a devenit cea mai
mare industrie în economia americanæ, depæøind sectorul construcfliilor
în ceea de priveøte ocuparea forflei de muncæ. Mai mult, forfla sa de
muncæ de 5,5 milioane exemplificæ o polarizare extremæ venit/calificare:
la vîrf, o jumætate de milion de medici øi stomatologi – cei mai
bine plætifli din lume; sub ei, un milion øi jumætate de asistente medicale
øi tehnicieni (relativ cei mai prost plætifli dintre absolvenflii profesioniøti
de studii superioare); iar mult mai jos, la capætul inferior al scærii,
peste trei milioane de gulere-albastre øi funcflionari medicali de birou
– cel mai mare segment unic cu salarii mici din flaræ. 50 Deøi Statele Unite
cheltuiesc acum 10% din PIB-ul lor pe îngrijirea sænætæflii øi geriatrie,
mai mult decît orice altæ nafliune din OCDE, calitatea acestei îngrijiri
este mult sub standardele medicinei naflionalizate din nordul Europei,
mai eficientæ øi egalitaræ. 51 Sistemul american de sænætate stratificat pe
clase, cu nivelurile sale de prestare separatæ pentru særaci/vîrstnici, pentru
clasa muncitoare sindicalizatæ øi pentru salariatul corporatist, extrage
rente oligopoliste atît din venitul fiscal, cît øi din salariile amînate. În timp
ce poziflia privilegiatæ, cvasiantreprenorialæ a medicilor este protejatæ
prin puterea de influenflæ politicæ a Asociafliei Americane a Medicilor
(care blocheazæ necesara paramedicalizare socialæ a tratamentului øi
pæstreazæ o diviziune rigidæ a muncii medicale), industriei de sænætate
privatæ, minimal regularizatæ, i se permite sæ continue umflarea taxelor
spitaliceøti øi de laborator, care øi-au crescut nivelul profiturilor cu
mult mai mult decît orice alt sector de industrie, cu excepflia, poate,
a marilor petroliøti. 52
* Sectoarele serviciilor de afaceri, bancar øi imobiliar s-au dublat din
1969, odatæ cu începutul creøterii fantastice øi interdependente a
datoriei de consum, a inflafliei imobiliare øi a costurilor serviciilor de
afaceri. Odatæ cu instalarea în funcflie a lui Ronald Reagan øi pentru prima
datæ de la Marea Depresiune, plæflile dobînzilor corporafliilor au însumat
o mai mare parte din PIB decît profiturile corporafliilor. În 1980, corporafliile
au cheltuit peste 10 miliarde de dolari dîndu-se în judecatæ
reciproc (o sumæ aproape echivalentæ cu întregul program federal de
produse alimentare timbrate); în timp ce, în anul urmætor, s-au chel-
176