Descarcă revista în format PDF - idea

√ Rolul semnæturii e comparabil cu cel al unui brand, Foucault nutrea visul ca,
pentru o perioadæ limitatæ de timp, toate cærflile care ar urma sæ fie publicate sæ aparæ
færæ autor, cu scopul de a vedea cum îøi fac drum semnificafliile øi conceptele în absenfla
cîrjei scriitorului. Începînd cu readymade-ul, semnætura artistului a devenit biletul
de intrare al obiectului de rînd în lumea artei, øi asta a complicat lucrurile. Propria
noastræ semnæturæ e un fel de contextualizare a lucrærii, nu e o amprentæ de proprietate,
ci înscrierea înæuntrul unei constelaflii specifice.
În ceea ce priveøte producflia, creaflia artiøtilor contemporani implicæ mai multe tipuri
de aptitudini, pricipala fiind capacitatea de cooperare cu alfli oameni. Ideea romantizatæ
a geniului care lucreazæ singur în locul magic ce se presupune a fi atelierul,
creînd capodopere færæ ajutor øi færæ discuflii, e o fantezie inconsecventæ. Deja din
Renaøtere artiøtii lucrau într-un context comparabil cu o micæ fabricæ, sculpturile monumentale
nu au fost nicicînd realizate de un artist lucrînd individual. Întotdeauna, cooperarea
a fost necesaræ în producflia de artæ, dar acest lucru e oarecum ocultat, iar
preocuparea noastræ e sæ punem accent pe asta, pe compromisurile øi dependenfla
de abilitæflile altora, pe care procesul creator le implicæ. Acesta e motivul pentru care
ne intitulæm asistenflii lui Claire Fontaine, fiindcæ lucræm împreunæ cu tehnicienii øi
instalatorii, la acelaøi nivel, ei nu muncesc pentru noi, ci cu noi.
¬ Øtiu cæ pentru tine crearea unei lucræri artistice øi elaborarea unui text au aceeaøi
valoare. Ceea ce se schimbæ e distribuflia muncii. În cazul lucrærilor artistice, ele ajung
sæ fie colecflionate, ceea ce corespunde capitalismului, în timp ce textele voastre sînt
disponibile tuturor, ceea ce e o ipostazæ socialistæ. Cum menflii echilibrul acestor
douæ acte paradoxale
√ Întrebarea abordeazæ problema fetiøismului. Este necesar sæ fie cineva fizic în
preajma unei opere de artæ pentru a avea o relaflie intimæ cu ea De exemplu, noi
nu avem suficient spafliu øi nu træim cu nicio lucrare, nici mæcar cu ale noastre, adesea
lucrærile noastre sînt create în spafliul expoziflional, dupæ care îøi træiesc vieflile în
absenfla noastræ, totuøi, le cunoaøtem în mod intim, sînt mereu prezente pentru noi,
arætæm în mod regulat documentarea lor în public, în timpul discufliilor øi al
conferinflelor, øi ne petrecem tot timpul pe care-l putem cu ele, pe durata instalærii,
chiar øi cînd ele sînt expuse în stræinætate, în cadrul expozifliilor de grup din muzee,
încercæm sæ însoflim lucrærile, sæ le ajutæm sæ fie puternice în lipsa noastræ. Totuøi,
simflim în continuare cæ sîntem intimi cu ele, poate mai intimi decît pot fi unii colecflionari,
la fel e øi în cazul textelor, care sînt scrise øi distribuite, dar ræmîn alæturi de
noi tot atîta timp cît ræmîn cu oricare alt cititor. Asta este puterea artei øi a teoriei:
ele au o valoare de uz, e la latitudinea oamenilor sæ facæ loc în vieflile lor pentru a
se servi de aceste lucruri speciale, a cæror esenflæ e imaterialæ øi care, în realitate,
aparflin tuturor (iar puterea lor chiar în asta rezidæ). Chestiunea remunerafliei e mai
problematicæ: textul nu e tratat ca un obiect, prin urmare, tentaflia e ca acesta sæ fie
gratis ori mult mai ieftin decît o lucrare artisticæ, øi aøa devine extrem de dificil sæ træieøti
din ce cîøtigi de pe urma scrisului. Dar ar trebui adus în discuflie dacæ aceastæ
conviefluire cu obiectul de artæ actual face o diferenflæ realæ în viafla cuiva øi cum se
întîmplæ asta; suportul pe care opera de artæ se impregneazæ pentru a stræbate lumea
e privitorul, memoria lui, nu muzeul, nici casa colecflionarului, nici cutia de valori.
În mod evident, consideræm cæ textele øi lucrærile artistice ar trebui sæ fie gratuite øi
sæ nu aparflinæ nimænui pentru a aparfline tuturor, dar încæ nu am ajuns acolo.
¬ Ce pærere ai despre imaginea curatorului, care devine din ce în ce mai asemænætoare
cu cea a artistului Vor deveni cataloagele expozifliei mærfuri expuse øi vîndute
ca lucræri de artæ ale curatorului Ai fost curatorul unei expoziflii la Dvir, la Tel Aviv, øi
T293, la Napoli, cum fli-ai asumat acest rol
√ Curatorul, colecflionarul øi artistul au devenit, oarecum, poziflii din ce în ce mai
asemænætoare, iar asta nu pare sæ fie o problemæ realæ pentru nimeni. Dacæ e sæ
The Educated Consumer, smoke on ceiling, 110 × 110 cm (approx.), 2007,
courtesy the artist
You Pay, smoke on ceiling, 80 × 80 cm, 2007, courtesy the artist
82