Descarcă revista în format PDF - idea

urbane. Creøterea orizontalæ a unor oraøe ca Mexico, Lagos sau Jakarta
a fost, desigur, extraordinaræ, iar „extinderea mahalalei“ este o problemæ
la fel de mare în flærile în curs de dezvoltare ca øi extinderea
suburbanæ în flærile bogate. Zona dezvoltatæ a Lagosului, de exemplu,
s-a dublat într-un singur deceniu, între 1985 øi 1994. 40 Guvernatorul
statului Lagos le-a declarat reporterilor anul trecut cæ „aproximativ
douæ treimi din suprafafla totalæ de teren a statului, de 3.577 de km pætrafli,
ar putea fi clasificate ca baræci sau mahalale“. 41 De fapt, scrie un corespondent
al Nafliunilor Unite,
o mare parte a oraøului este un mister […] øosele neluminate
stræbat canioane de gunoi în putrefacflie, înainte de-a ceda locul unor
stræzi murdare, care se întrefles printre 200 de mahalale, cu canalizæri
pline de deøeuri prime […]. Nimeni nu øtie cu exactitate dimensiunile
populafliei – oficial ea numæræ 6 milioane, dar cei mai mulfli
experfli o estimeazæ la 10 milioane –, ca sæ nu mai vorbim de numærul
crimelor din fiecare an [sau] de rata infecfliilor cu HIV. 42
În plus, Lagos este doar cel mai mare nod în coridorul oraøului-de-maghernifle
de 70 de milioane de oameni, care se întinde de la Abidjan
la Ibadan: probabil cea mai mare amprentæ pe care særæcia urbanæ
øi-a pus-o pe pæmînt. 43
Ecologia mahalalei se-nvîrte, desigur, în jurul procurærii zonelor locuibile.
Într-un recent studiu publicat în Harvard Law Review, Winter King afirmæ
cæ 85 la sutæ dintre rezidenflii urbani ai flærilor în curs de dezvoltare „ocupæ
ilegal o proprietate“. 44 Neclaritatea titlurilor de proprietate funciaræ øi/
sau proprietatea de stat laxæ sînt, în ultimæ instanflæ, fisurile prin care umanitatea
s-a reværsat, masiv, în oraøe. Modurile de instalare în mahala variazæ
dupæ un spectru uriaø, de la invaziile ultradisciplinate ale terenurilor din
Mexico City øi Lima pînæ la pieflele de închirieri intricat organizate (dar adesea
ilegale) la marginea Beijingului, Karachiului øi Nairobiului. Chiar øi în
oraøe precum Karachi, unde periferia urbanæ este formal proprietate a
guvernului, „profituri vaste din speculafliile cu terenuri […] continuæ sæ se
acumuleze pentru sectorul privat, în detrimentul gospodæriilor cu venituri
mici“. 45 De fapt, mecanismele politice naflionale øi locale consimt, de
obicei, la aceastæ instalare informalæ (øi la speculaflia privatæ ilegalæ), cîtæ
vreme pot controla tenta politicæ a mahalalelor øi pot sæ-øi extragæ de aici
un flux regulat de mitæ sau chirie. Færæ titluri de proprietate oficiale sau
færæ sæ deflinæ o casæ, locuitorii mahalalelor sînt obligafli la o dependenflæ
cvasifeudalæ de oficialii locali øi barosanii de partid. Lipsa de loialitate poate
însemna evacuarea sau chiar distrugerea unui cartier întreg.
Furnizarea infrastructurilor vitale traiului zilnic se situeazæ însæ cu mult
în urma ritmului urbanizærii, iar zonele periurbane de mahala nu dispun,
deseori, de servicii de utilitate publicæ sau de orice fel de salubritate. 46
Zonele særace din oraøele Americii Latine au, în general, servicii de utilitate
publicæ mai bune decît cele din Asia de Sud, care, la rîndul lor, au
de obicei un minimum de servicii urbane, ca apa øi electricitatea, de care
numeroase mahalale africane duc lipsæ. La fel ca în Londra începutului
epocii victoriene, contaminarea apei cu dejecflii umane øi animale ræmîne
cauza unor boli diareice cronice, care ucid, în fiecare an, cel puflin
douæ milioane de bebeluøi øi copii din oraøe. 47 Aproximativ 57 la sutæ
din populaflia africanæ urbanæ nu are acces la salubritatea de bazæ, iar în
oraøe ca Nairobi særacii trebuie sæ apeleze la „toaletele volante“ (defecarea
într-o pungæ de plastic). 48 În Mumbai, pînæ una-alta, problema salubritæflii
este definitæ, în cartierele særace, de raportul de un scaun de toaletæ
pentru 500 de locuitori. Numai 11 la sutæ din cartierele særace din Manila
øi 18 la sutæ din Dhaka au mijloace formale de canalizare pentru apa
rezidualæ. 49 Læsînd la o parte incidenfla epidemiei HIV/SIDA, ONU
consideræ cæ doi din cinci locuitori africani ai mahalalelor træiesc într-o
særæcie care, literalmente, „le pune viafla în pericol“. 50
Særacii de la oraø, între timp, sînt forflafli pretutindeni sæ se instaleze pe
terenuri periculoase øi altminteri nelocuibile – pe pante abrupte, pe malurile
rîurilor øi în zonele inundabile. Ei se refugiazæ de asemenea la umbra
ucigaøæ a rafinæriilor, a fabricilor chimice, a haldelor toxice sau la
marginea cæilor ferate øi autostræzilor. Ca urmare, særæcia a „construit“
o problemæ a dezastrului urban, de o frecvenflæ øi de o întindere færæ
precedent, aøa cum o ilustreazæ inundafliile cronice din Manila, Dhaka
øi Rio, aprinderea conductelor din Mexico City øi Cubatão (Brazilia), catastrofa
Bhopal din India, o explozie la uzina de muniflii din Lagos øi alunecærile
de teren ucigaøe de la Caracas, La Paz øi Tegucigalpa. 51 Comunitæflile
lipsite de drepturi ale særæcimii urbane sînt vulnerabile, în plus, la izbucnirile
subite de violenflæ statalæ, ca infama distrugere cu buldozerele, în
1990, a mahalalei de pe plaja Maroko din Lagos („o oroare pentru comunitatea
vecinæ din Victoria Island, o redutæ pentru cei bogafli“) sau
demolarea, în 1995, în plin ger, a enormului oraø de maghernifle Zhejiangcun
de la marginea Beijingului. 52
Dar, oricît de ucigaøe øi nesigure, mahalalele au un viitor strælucit. Zona
ruralæ va mai confline doar pentru o scurtæ perioadæ majoritatea særæcimii
lumii, dar acest titlu îndoielnic va trece, pînæ în 2035, în posesia mahalalelor
urbane. 53 Cel puflin jumætate din viitoarea explozie a populafliei
urbane din Lumea a Treia va fi creditatæ în contul comunitæflilor informale.
Douæ miliarde de locuitori ai mahalalelor pînæ în 2030 sau 2040 este
o perspectivæ monstruoasæ, aproape de neînfleles, dar la aceasta se adaugæ
særæcia urbanæ, care depæøeøte mahalalele per se. În realitate, subliniazæ
Slums, în unele oraøe, majoritatea særacilor træiesc de fapt în afara mahalalei
stricto sensu. 54 Cercetætorii din cadrul „Observatorului Urban“ de
pe lîngæ Nafliunile Unite avertizeazæ, în plus, cæ pînæ în 2020 „særæcia urbanæ
din lume ar putea atinge 45 pînæ la 50 la sutæ din totalul populafliei
care træieøte în oraøe“. 55
4. „Big Bangul“ særæciei urbane
Dupæ rîsul lor misterios, au schimbat repede subiectul, trecînd la altceva.
Cum supraviefluiau cei de-acasæ la SAP
(Fidelis Balogun, Adjusted Lives [Viefli ajustate], 1995)
Evoluflia noii særæcii urbane a fost un proces istoric neliniar. Creøterea lentæ
a localitæflilor de maghernifle pînæ la a deveni crusta oraøului este punctatæ
de furtuni de særæcie øi explozii bruøte de formare a mahalalei. În
colecflia sa de povestiri Adjusted Lives, scriitorul nigerian Fidelis Balogun
descrie sosirea reprezentantului FMI responsabil cu Programul de
ajustare structuralæ (SAP), la mijlocul anilor 1980, ca echivalentul unei mari
catastrofe naturale, care avea sæ distrugæ pentru totdeauna vechiul suflet
al Lagosului øi sæ-i „transforme iaræøi în sclavi“ pe nigerienii de la oraø.
188