Descarcă revista în format PDF - idea

verso: un dosar Mike Davis
siv extinderea, degradarea mediului øi pericolele urbane. El nu aruncæ
prea multæ luminæ nici asupra proceselor de expulzare a forflei de muncæ
de la flaræ øi nu se osteneøte nici sæ încorporeze o literaturæ vastæ, care
creøte rapid, referitoare la dimensiunile de gen ale særæciei urbane øi ale
ocupærii informale a forflei de muncæ. Dar, læsînd la o parte aceste reproøuri
maliflioase, Slums ræmîne un expozeu preflios, care amplificæ rezultatele
unei cercetæri necesare cu autoritatea instituflionalæ a Nafliunilor
Unite. Dacæ rapoartele Comisiei Interguvernamentale pentru Studiul
Schimbærilor Climei reprezintæ un consens øtiinflific færæ precedent asupra
pericolelor încælzirii globale, atunci Slums rosteøte un avertisment cu
aceeaøi autoritate în privinfla catastrofei globale a særæciei urbane. (Un al
treilea raport ar putea explora într-o zi terenul de ræu augur al interacfliunii
lor.) 28 Iar pentru scopul examinærii de faflæ, el furnizeazæ un cadru
excelent pentru recunoaøterea dezbaterilor contemporane în jurul
urbanizærii, al economiei informale, al solidaritæflii umane øi acfliunii istorice.
3. Urbanizarea særæciei
Muntele de gunoaie pærea sæ se întindæ pînæ departe, apoi, treptat,
færæ vreo demarcaflie sau limitæ perceptibilæ, a devenit altceva. Dar ce
O colecflie talmeø-balmeø de structuri, færæ drum de acces. Cutii de carton,
placaj øi plæci putrede, caroserii ruginite de maøini cu geamurile
sparte fuseseræ aruncate la un loc, sæ formeze locuinfle.
(Michael Thelwell, The Harder They Come [Mai dur vin]1980)
Prima definiflie publicatæ a „mahalalei [slum]“ se spune cæ a apærut în 1812,
în Vocabulary of the Flash Language [Dicflionar de argou australian], al
lui Vaux, unde este sinonim cu „înøelætorie [racket]“ sau „comerfl fraudulos
[criminal trade]“. 29 Însæ în anii din vremea holerei 1830 øi 1840, særacii
mai degrabæ træiau în mahalale [slums] decît practicau înøelætoriile
[slums]. Cu o generaflie mai tîrziu, mahalalele fuseseræ identificate în America
øi India øi erau general recunoscute ca un fenomen internaflional.
„Mahalaua clasicæ [classic slum]“ era un loc notoriu provincial øi pitoresc,
dar reformatorii erau în general de acord cu Charles Booth 30 , cæ toate
mahalalele erau caracterizate printr-un amalgam de locuinfle deteriorate,
suprapopulare, særæcie øi viciu. Pentru liberalii secolului al nouæsprezecelea,
desigur, dimensiunea moralæ era decisivæ, iar mahalaua a fost privitæ
la început în primul rînd ca un loc unde un „reziduu“ social putrezeøte
în toatæ splendoarea imoralæ øi deseori turbulentæ. Autorii raportului Slums
resping calomniile victoriene, dar, pe de altæ parte, pæstreazæ definiflia
clasicæ: supraaglomerare, locuinflæ særacæ sau informalæ, acces inadecvat
la apa potabilæ øi canalizare øi insecuritatea posesiunii. 31
Aceastæ definiflie multidimensionalæ este, de fapt, un indicator foarte conservator
a ceea ce este calificat drept mahala: mulfli cititori ar putea fi surprinøi
de constatarea contraexperienflialæ a ONU cæ numai 19,6 la sutæ
dintre mexicanii de la oraø træiesc în mahalale. Însæ, chiar cu aceste
definiflii restrictive, Slums estimeazæ cæ existau cel puflin 921 de milioane
de locuitori ai mahalalelor în 2001: aproape tot atîflia cît populaflia mondialæ
la vremea cînd tînærul Engels se aventura pentru prima datæ pe stræzile
ræu famate din Manchester. De fapt, capitalismul neoliberal a multiplicat
exponenflial, ridicînd-o la mai multe puteri, celebra mahala Tom-all-
Alone din Bleak House [Casa umbrelor] al lui Dickens. Rezidenflii mahalalelor
constituie un ameflitor procent de 78,2%
din populaflia urbanæ a celor mai puflin dezvoltate
flæri øi exact o treime din populaflia urbanæ globalæ.
32 Extrapolînd de la structurile de vîrstæ ale majoritæflii oraøelor din
Lumea a Treia, cel puflin jumætate din populaflia mahalalei este sub vîrsta
de 20 de ani. 33
Cel mai mare procent din lume de locuitori ai mahalalelor existæ în Etiopia
(un uluitor 99,4% din populaflia urbanæ), Ciad (tot 99,4%), Afganistan
(98,5%) øi Nepal (92 la sutæ). 34 Totuøi, cele mai særace populaflii urbane
sînt probabil în Maputo øi Kinshasa, unde (potrivit altor surse) douæ treimi
dintre rezidenfli cîøtigæ mai puflin decît minimul necesar pentru procurarea
hranei lor zilnice. 35 În Delhi, proiectanflii se plîng cu amæræciune
de „mahalalele din mahalale“, unde intruøii [squatters] preiau micile spaflii
deschise ale coloniilor de reinstalare perifericæ, în care vechea særæcime
urbanæ fusese mutatæ în mod brutal la mijlocul anilor 1970. 36 În Cairo
øi Phnom Penh, cei sosifli de curînd în oraø ocupæ sau închiriazæ spafliu
pe acoperiøuri: creînd oraøe-mahala în væzduh.
Populafliile mahalalei sînt adesea subestimate numeric, deliberat øi uneori
masiv. La sfîrøitul anilor 1980, de exemplu, Bangkok avea o ratæ „oficialæ“
de særæcie de numai 5 la sutæ, deøi studiile constatau cæ aproape
un sfert din populaflie (1,16 milioane) træiau în mahalale øi în tabere ilegale
[sqatter camps]. 37 Nafliunile Unite, de asemenea, au descoperit recent
cæ a existat o subestimare involuntaræ a særæciei urbane din Africa,
între limite foarte mari. Locuitorii mahalalelor din Angola, de exemplu,
sînt probabil de douæ ori mai numeroøi decît s-a crezut iniflial. La fel, a
fost subestimat numærul oræøenilor særaci din Liberia: nimic surprinzætor,
de vreme ce Monrovia øi-a triplat populaflia, într-un singur an (1989–
1990), cînd populaflia ruralæ, cuprinsæ de panicæ, a fugit de un ræzboi civil
brutal. 38
S-ar putea sæ existe peste un sfert de milion de mahalale pe pæmînt.
Numai cele cinci mari metropole ale Asiei de Sud (Karachi, Mumbai,
Delhi, Kolkata øi Dhaka) conflin aproximativ 15.000 de comunitæfli de
mahala distincte, cu o populaflie totalæ de peste 20 de milioane. O populaflie
de mahala øi mai vastæ aglomereazæ litoralul în urbanizare al Africii
de Vest, în timp ce alte aglomeræri urbane enorme îøi etaleazæ særæcia
de-a lungul Anatoliei øi-al podiøurilor etiopiene; îmbræfliøeazæ poalele
Anzilor øi Himalayei; explodeazæ în afara nucleului de zgîrie-nori din Mexico,
Jo-burg, Manila øi São Paulo; øi, desigur, se aliniazæ pe malurile fluviilor
Amazon, Niger, Congo, Nil, Tigru, Gange, Irrawaddy øi Mekong.
Elementele constitutive ale acestei planete a mahalalelor sînt, în mod
paradoxal, în acelaøi timp total interøanjabile øi în mod spontan unice:
incluzînd acele bustees din Kolkata, chawls øi zopadpattis din Mumbai,
katchi abadis din Karachi, kampungs din Jakarta, iskwaters din Manila, shammasas
din Khartoum, umjondolos din Durban, intra-murios din Rabat,
bidonvilles din Abidjan, baladis din Cairo, gecekondus din Ankara, conventillos
din Quito, favelas din Brazilia, villas miseria din Buenos Aires øi
colonias populares din Mexico City. Ele sînt antipozii absolufli ai peisajelor
generic fanteziste øi ai parcurilor tematice rezidenfliale – acele „Offworlds“
burgheze ale lui Philip K. Dick 39 – în care clasa globalæ de mijloc preferæ
tot mai mult sæ se izoleze.
În timp ce mahalaua clasicæ era o zonæ decæzutæ din interiorul oraøului,
noile mahalale sînt situate de obicei la marginea exploziei spafliale
187