Descarcă revista în format PDF - idea

9. Conceptul de sublimare
este central în cartea lui Bernard
Stiegler Aimer, s’aimer,
nous aimer, Paris, Galilée,
2003.
10. Într-o reflea de noduri, cei
implicafli în schimbul peerto-peer
sînt echipotenfli, au
aceleaøi privilegii øi participæ
egal la aplicaflia din reflea, færæ
sæ aibæ nevoie de o administrare
centralæ, cum ar fi
un server comun sau o gazdæ
comunæ. (N. tr.)
11. Richard Stallman, „The GNU
Project“, la http://www.gnu.
org/gnu/thegnuproject.html.
concluzie determinæ apelul disperat cætre elita economicæ francezæ, pe care Stiegler crede cæ ar putea-o convinge de
necesitatea de a declanøa un ræspuns european la capitalismul cognitiv realmente existent.
Atingem aici nucleul însuøi al dilemei, pentru cæ apelul la o elitæ economicæ franco-europeanæ este în acelaøi timp total
logic øi profund nerealist. Cine ar putea sæ creadæ cæ hoflii corporativi strînøi în jurul lui Patrick Le Lay se vor uni acum
ca sæ salveze capitalismul de propria sa autodistrugere Dar, în aceeaøi ordine de idei, cine crede cu adeværat cæ afaceriøtii
care se întîlnesc la Davos în fiecare an vor sæ salveze planeta de schimbarea climei Sau cæ noul „capitalism verde“
este mæcar pe departe atît de verde pe cît este de capitalist Dar poate c-ar fi mai bine sæ-ntrebæm dacæ apelul minuflios
elaborat al lui Stiegler cætre elita corporafliilor nu este, cumva, doar o ficfliune euristicæ subtilæ, care incitæ cititorii sæ-øi
imagineze toate schimbærile practice necesare pentru a transforma baza tehnologicæ a ceea ce este, în ultimæ instanflæ,
un sistem cultural. Textul sæu de politicæ pragmaticæ devine atunci un fragment de sofisticæ filosoficæ delirantæ, un adeværat
pharmakon, al cærui obiectiv real este formarea opiniei publice. De aceastæ manieræ, ne provoacæ sæ realizæm faptul-cheie
cæ schimbarea epocalæ ar putea veni dinspre oricare dintre cele douæ capete al sistemului tehno-cultural. Cæci
aøa cum producflia industrialæ a unei aparaturi mnemonice mai bune ar stimula un nivel mai înalt de culturæ participativæ,
aceasta din urmæ, la rîndul ei, ar crea o cerere mai mare de maøinærii de autoguvernare, mai complicate øi mai
utile. Øi dacæ luæm în considerare performanflele de pînæ acum ale elitelor noastre capitaliste, atunci cererea culturalæ
pare un punct de pornire mult mai probabil decît oferta industrialæ.
Deci, în loc sæ-l urmæm mai departe pe filosof – fie în încercærile lui de-a consilia prinflul corporatist, fie în ideile sale
dubioase despre sublimare 9 –, s-o luæm mai bine pe calea deschisæ de ficfliunea sa euristicæ øi s-o urmæm, de-a lungul
unor direcflii culturale radical diferite, pînæ cînd vom gæsi adeværatele forfle motrice ale unei utilizæri critice øi emancipatoare
a mnemotehnicii. Mæ refer la producflia de software liber, la utilizærile ei într-o reflea cu mult mai vastæ øi istoric
profundæ, de schimb într-o economie a darului, øi, mai presus de toate, la recenta intensificare a intervenflionismului
media, care include remarcabilele acfliuni ale unor grupuri ca Yes Men, færæ a se limita însæ la acestea. Aici vom întîlni
din nou forme de rivalitate øi chestiuni de conøtiinflæ – toate amestecate într-o otravæ care este øi leac.
Scrisori øi destinaflii
Existæ un loc evident în care trebuie sæ cæutæm transformæri pozitive ale tehnologiei de reflea: în codul informatic nonproprietar,
scris prin cooperare, care ajunge pe monitoarele celor mai mulfli oameni sub forma sistemului de operare
Linux (ca în cazul celui care v-a adus aceastæ carte). Dar Linux se bifurcæ în nu mai puflin de 300 de „distribuflii“ diferite,
de la Debian la Red Hat via Slackware øi Ubuntu, toate fiind construite din acelaøi nucleu de bazæ. Linux øi diversele lui
„asezonæri“ sînt în aceeaøi relaflie ca langue øi parole, categoriile lui Saussure. Relaflia dintre individ øi societate, în continuæ
schimbare, mediatæ de tehnologie, este vie aici: proiectul colectiv al creafliei de software liber deschide încontinuu
noi posibilitæfli din acelaøi orizont împærtæøit, diferenfliind cæi singulare în timp ce consolideazæ distincflia fundamentalæ
a unui sistem tehnologic noncomercializat.
Interpretærile obiønuite vorbesc despre „economia darului high-tech“, în care fiecare contribuflie la oala comunæ se
traduce în multiplicarea bogæfliilor pentru fiecare. Dar cineva mai apropiat de ideile antropologului Marcel Mauss ar
putea concepe anumite „daruri“ ca fiind încærcate de antagonisme, concepute în realitate pentru a strivi un adversar
cu abundenfla lor copleøitoare. Cînd Napster – extrem de popularul serviciu de schimb de muzicæ – a fost închis în
urma atacurilor juridice ale caselor de discuri, programatorii de software liber au lansat imediat formate noi de schimb
peer-to-peer 10 , færæ vreo administraflie centralæ. Læsafli sæ-nfloreascæ miile de liste de cîntece, spuneau ei, oferindu-øi
invenfliile gratuit publicului. Casele de discuri au început sæ se præbuøeascæ – iar Hollywoodul s-a clætinat cînd au apærut
øi filmele video în regim p2p. De ce o reacflie atît de concertatæ din partea comunitæflii de hackeri În spatele dreptului
de autor pentru cîntece pîndeau toate subtilitæflile vechiului duøman al software-ului liber: proprietatea privatæ.
Capturînd însuøi mecanismul utilizat pentru securizarea deflinerii în exclusivitate a proprietæflii intelectuale, Richard Stallman
a creat Licenfla Publicæ Generalæ (General Public License). Acest contract reformulat de drepturi [copyright] garanteazæ
cæ orice cod informatic scris în cooperare va ræmîne deschis pentru viitoare modificæri realizate de alfli
programatori, pentru alte scopuri. Otrava dreptului de autor este transformatæ în propriul ei remediu. Stallman însuøi
face o observaflie interesantæ despre aceastæ istorie: „În 1984 sau 1985, Don Hopkins (un coleg plin de imaginaflie)
mi-a trimis o scrisoare. Pe plic scrisese cîteva zicale amuzante, inclusiv aceasta: Copyleft – toate drepturile ræsturnate
[Copyleft – all rights reversed]. Am folosit cuvîntul copyleft ca sæ numesc conceptul de distribuflie pe care îl elaboram
în acea perioadæ“. 11
Puflini oameni øtiu faptul cæ termenul-cheie al celei mai emancipatoare tehnologii din ziua de azi a venit, de fapt, cu
poøta. Poate øi mai puflini sînt cei care realizeazæ cæ termenul „copyleft“ a fost inventat independent de artistul Ray John-
16