Descarcă revista în format PDF - idea

elaflie conjugalæ care, în ultimæ instanflæ, este posibilæ numai sub auspiciile
Ministerului Apærærii. Pentru cæ kilul-de-porc 87 [pork-barrel] militar, tot
mai gras, al lui Caspar Weinberger e cel care unge reconcilierea în curs
dintre apetiturile vorace ale nouveaux riches øi necesitæflile de acumulare
ale unui larg sector al capitalului central. Militarismul dezechilibrat poate
pærea a fi scæpat de sub control, dar în prezent el este cel care asiguræ
coeziunea necesaræ pentru supraconsumism. Adicæ, cel care face ce trebuie
pentru cine trebuie: menfline General Dynamics 88 bogatæ, creøte
salariile inginerilor, planteazæ noi subcontractori militari, cu salarii mici,
la granifla mexicanæ, umflæ chiar portofoliile unor doctori bogafli care
investesc în centrele comerciale din Orange County (øi care, la rîndul
lor, utilizeazæ produsele de curæflætorie domesticæ Salvadoreña øi îøi
trimit copiii la psihoterapeufli costisitori).
Iar aceastæ stare de lucruri nu pare a fi reversibilæ dacæ, din întîmplare, o
administraflie democratæ s-ar instala la Washington. Structura de putere
naflionalæ democratæ – recentralizatæ prin înglobarea contrareformelor în
compoziflia conducerii naflionale øi în selecflia convenfliei – s-a stræduit sæ
fie pe mæsura provocærii, nu înfruntîndu-l pe Reagan, ci adaptînd politicile
democrate la configuraflia de clasæ øi de grup de interese care-l adusese
pe acesta la putere. În competiflie cu republicanii pentru sprijinul
straturilor mijlocii puternic mobilizate, dar obligat sæ consolideze credibilitatea
birocrafliei sindicale, triumviratul strategic al lui Robert Strauss, Lane
Kirkland øi Felix Rohatyn a inventat o Reaganomics „cu faflæ umanæ“. Alternativa
lor înøelætoare, aøa cum se regæseøte în versiunile aferente întrunirii
pentru desemnarea liderului democraflilor din Camera Reprezentanflilor
[House Democratic Caucus] øi Centrului pentru Politici Naflionale în chestiunea
afaceri-muncæ, ar menfline prezenta cursæ a înarmærii (cu o creøtere
anualæ realæ mai „moderatæ“, de 4–5%), ar toca mærunt în continuare
revendicærile sociale (chipurile în schimbul unor impozite „mai corecte“)
øi ar oferi unei miøcæri sindicale sub asediu placeboul unui nou „parteneriat“
unilateral cu marile afaceri øi cu guvernul.
Pe scurt, realinierea politico-economicæ de la sfîrøitul anilor 1970 a produs
o nouæ structuræ de rivalitate partizanæ, mai strict constrînsæ la un brokeraj
de interese între fracfliunile de capital, straturile insurgente de mijloc
øi un fragment al clasei muncitoare, cu o influenflæ politicæ în scædere. Deøi
Partidul Democrat naflional trebuie privit – în mod programatic – ca un
apærætor al pozifliei precare a muncii organizate pe latura „avutæ [Have]“
a decalajului tot mai larg de distribuflie, aripa neoliberalæ în ascensiune a
partidului a renunflat deja la pretenflia tradiflionalæ, rooseveltianæ, la un reformism
hegemonic, care oferæ cote de ameliorare fiecærui grup subaltern.
Democraflii ræmîn, desigur, fundamental dependenfli în alegerile
prezidenfliale de votul captiv din ghetouri øi din cartierele cu populaflie vorbitoare
de spaniolæ [barrios], însæ nu mai e loc, în strategia lor directoare,
pentru atacuri de tip Great Society la adresa særæciei urbane sau a øomajului
– øi cu atît mai puflin pentru reforme veritabil structurale.
Desigur, electoratul de culoare a demonstrat deja un refuz sfidætor al acestui
apartheid politic, precum øi o dorinflæ intensæ de acfliune electoralæ
mai independentæ, susflinînd, într-un numær neaøteptat de mare, candidafli
care doreau sæ îøi asume statu-quoul democrat (Harold Washington
în Chicago; Mel King în Boston; Jessie Jackson, la nivel naflional). În
acelaøi timp, acest curent de opinie de la bazæ [grassroots groundswell]
a fost ataøat de convingerea larg ræspînditæ cæ o reintrare masivæ a electoratului
de culoare, hispanic øi feminin în rîndurile electoratului activ poate
sæ recîøtige, cum s-ar spune, un loc echivalent pe agenda politicæ naflionalæ.
O astfel de strategie însæ trece, desigur, cu vederea tocmai acele
experienfle de la începutul anilor 1970 care au îndepærtat atît de mulfli
alegætori din clasa muncitoare de Partidul Democrat. Ea idealizeazæ, de
asemenea, participarea electoralæ, în contrast cu formele cotidiene de
organizare de masæ øi luptæ, singurele care pot susfline mobilizarea
alegætorilor – øi care, în prezent, abia dacæ mai existæ. În fine, dacæ analiza
de pînæ acum a înlocuirii fordismului este cît de cît valabilæ, ea trebuie
sæ avertizeze împotriva înflelegerii greøite cæ în Statele Unite s-ar putea
reclædi o politicæ „de stînga“ (printr-o unire strategicæ fie cu liberalismul,
fie cu socialismul) pur øi simplu pornind de la un populism anti-Reagan.
Convergenfla malignæ a politicii burgheze de partid, care poate oferi reaganismului
o posteritate dincolo de Reagan, este manifestarea unui fapt
implacabil: puterea capitalului Statelor Unite este stocatæ în spatele
unei armate masive de interese de proprietate cu o forflæ de milioane.
Abilitatea miøcærilor sociale resurgente de a contesta aceastæ constelaflie
omnipotentæ de interese la putere sau, de fapt, chiar de a stabili propria
lor reprezentare politicæ independentæ este astfel mai strîns legatæ
ca niciodatæ de balanfla de putere a imperialismului american la scaræ
mondialæ. Aøa cum am arætat la începutul acestui articol, criza fordismului
naflional este intim legatæ de criza reformismului capitalist din Lumea
a Treia – mai ales în flinuturile de graniflæ ale Statelor Unite înseøi. Mæ
voi concentra într-un alt articol asupra acestei interrelaflionæri esenfliale.
Traducere de Maria-Magdalena Anghelescu
Note:
1. „Centura însoritæ“ sau „Centura Soarelui“ [Sunbelt] desemneazæ statele cu climat cælduros
din sudul øi sud-vestul Statelor Unite ale Americii, care sînt ori tind sæ fie conservatoare din
punct de vedere politic. (N. tr.)
2. Vezi Massimo Salvadori, Karl Kautsky and the Socialist Revolution, 1880–1938, London, NLB,
1979, pp. 181–202.
3. Karl Kautsky (1854–1938), filosof øi politician ceh-german, reprezentant de frunte al marxismului
ortodox dupæ moartea lui Friedrich Engels. (N. tr.)
4. Sistemul Bretton Woods de management monetar stabileøte normele relafliilor comerciale
øi financiare între principalele state ale lumii industriale, începînd de la mijlocul secolului al
XX-lea. (N. tr.)
5. Force de frappe (literal, „forflæ de lovire“, în sens de descurajare nuclearæ) este denumirea a
ceea ce a fost triada aerianæ, terestræ øi maritimæ de forfle nucleare franceze. (N. tr.)
6. DMZ [Demilitarized zone]: zonæ demilitarizatæ. (N. tr.)
7. Lend-Lease (Legea publicæ 77–11) a fost un program prin care SUA procurau aliaflilor
(Marea Britanie, Uniunea Sovieticæ, China, Franfla etc.) material de ræzboi între 1941 øi 1945.
Marea Britanie øi-a plætit pînæ în 2006 datoria faflæ de SUA. (N. tr.)
8. Aici øi mai departe de-a lungul acestui articol, voi apela la terminologia propusæ de école de
régulation – curentul internaflional de economie politicæ marxistæ asociat cu studii de Aglietta,
Boyer, Mistral, Lipietz, DeVroey øi alflii. Spre deosebire de anglo-americani, care trateazæ
de obicei „fordismul“ ca pe o aplicare mai completæ a gestionærii øtiinflifice la procesul
muncii, aceøti autori sînt interesafli în primul rînd de analizarea articulafliei dintre producflia
de masæ øi consumul de masæ, care este pivotul coerenflei structurale în cadrul regimului de
producflie „intensiv“ sau „fordist“ postbelic. Vezi, în special, Michel Aglietta, A Theory of Capitalist
Regulation, London, NLB, 1979 (propria mea recenzie criticæ la ediflia francezæ din 1976
a acestei cærfli a apærut sub titul „Fordism in Crisis“, Review, II, 2, primævara 1978).
9. OCDE (Organizaflia pentru Cooperare øi Dezvoltare Economicæ), creatæ în 1961 pentru
coordonarea politicilor economice, continuæ OECE (Organizaflia Europeanæ de Cooperare
Economicæ), creatæ în 1948 pentru administrarea fondurilor Planului Marshall øi extinderea
liberalizærii comerflului intraeuropean. (N. tr.)
182