de Fuchs însuøi), a dat naøtere unei propuneri interesante despre modul în care poate fi înfleleasæ expoziflia colecfliei unui muzeu: Ar trebui aceasta organizatæ pe baza încrederii totale în autonomia artefactului, ori mai degrabæ, aøa cum pare sæ fi sugerat cazul de faflæ, prin prezentarea expozifliilor finalizate în trecut, expunînd, mai degrabæ decît opere de artæ, tocmai dispozitivul conceptual øi stilistic al „expozifliei“ În cele din urmæ, remontarea acestei expoziflii, ce include lucræri de Georg Baselitz, Alighiero e Boetti, Daniel Buren, Luciano Fabro, Gilbert & George, Rebecca Horn, Hermann Nitsch, Sigmar Polke, Lawrence Weiner øi Ian Wilson, a demonstrat cît de limitatæ geopolitic era ideea de „Azi“, conform spectrului lui Fuchs din 1983. Aceste limite au fost subliniate de o expoziflie paralelæ, intitulatæ Strange and Close [Ciudat øi apropiat], îngrijitæ de directorul actual al muzeului, Charles Esche. Desfæøurîndu-se simultan în noile spaflii ale muzeului, expoziflia cæuta sæ „completeze“ Repetition: Summer Display 1983 [Repetiflie: Expoziflia de varæ 1983], arætînd aria geograficæ mult mai largæ pe care arta contemporanæ o acoperæ în prezent. Esche øi-a prezentat noile achiziflii, expunînd o gamæ de artiøti ale cæror practici sînt legate de istoria perioadei de dupæ 1989, anul cæderii Zidul Berlinului, al protestelor din piafla Tiananmen, în China, øi al începutului sfîrøitului pentru apartheidul din Africa de Sud. Cu alte cuvinte, spre deosebire de Fuchs, Esche punea accentul pe specificitatea contextualæ a producfliei artistice, prin lucræri de Hüseyin Alptekin, Yael Bartana, Harun Farocki, Dan Flavin, Gülsün Karamustafa, Dan Peterman øi Nedko Solakov, în contrast cu tautologia Artei, apæratæ de predecesorul sæu, în mod conøtient sau nu. De curînd, din septembrie 2010 pînæ în februarie 2011, a avut loc a treia parte a Play Van Abbe, adoptînd ca subiect practica însæøi a colecflionærii. Ce înseamnæ a colecfliona øi a defline lucræri de artæ Ce fel de lume percepi atunci cînd priveøti o colecflie Cine decide øi de ce (Aceste întrebæri sînt puse în comunicatul de presæ). Prin echipa curatorialæ compusæ din Galit Eliat, Christiane Berndes øi Diana Franssen, Play Van Abbe Part 3 a deschis cæi diferite de abordare a premiselor descrise, continuînd în acelaøi timp sæ repereze problemele apærute ca urmare a implicafliilor discursive ale considerærii politicii de colecflionare în contextul vremii la care aceasta a fost stabilitæ. Expoziflia includea propria colecflie a muzeului, arhiva sa øi dosarele birocratice, dar, în primul rînd, reunea lucræri ale unor artiøti preocupafli de mecanismele colecflionærii, pentru a descoperi capacitatea de acfliune politicæ a acestora în scenarii istorice specifice. Expoziflia a propus o manieræ în care arta ar putea colecta „momente politice“ semnificative pentru evoluflia culturii contemporane. Scopul nu era doar cel de a se constitui într-un soi de mærturie documentaræ, ci øi de a vedea modul în care asemenea practici artistice pot deveni aparate critice pentru chestionarea formelor în care este tratatæ memoria unui loc în tumult politic. Este important de precizat cæ, deøi nu toate lucrærile incluse aveau aceastæ importanflæ contextualæ, expoziflia a avut un orizont geopolitic specific. Încercînd sæ vizeze o problemæ imediatæ, în mæsuræ sæ defineascæ un Astæzi, majoritatea sau cel puflin segmentul introductiv al expozifliei (ce constituie obiectul principal al acestei recenzii), a fost centrat pe mijloacele de colecflionare, producere ori imaginare a memoriei în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Aceasta e implicaflia alocærii primelor patru încæperi ale galeriei pentru lucrærile lui Akram Zaatari øi Sean Snyder (ambii artiøti au avut cîte douæ proiecte, dispuse unul dupæ altul, ocupînd în mod individual tot spafliul primelor patru încæperi ale galeriei muzeului), care abordau producerea repertoriului de imagini øi a memoriei vizuale în contextul invaziei Libanului de cætre Israel, în 1980 (Zaatari) øi al invaziilor øi ocupafliei americane din Afganistan øi Irak (Snyder). Poate cæ în aceastæ prezentare dualæ era implicatæ din nou insistenfla curatorialæ de a înflelege dedicaflia asiduæ pentru propriul subiect øi cercetarea aferentæ fiecærui artist în parte, pentru a invita astfel la descoperirea modului în care fiecare artist øi-a creat o anumitæ „politicæ de colecflionare“ Tagging panel featuring keywords attributed by curators and visitors to art works in the museum collection, photo: Peter Cox Research In Progress, Museum Index, Looted art project 2010, installation view, Van Abbemuseum, 2010, photo: Peter Cox 86
Hannah Hurtzig Flight Case Archive, 2003–2010, installation view, Van Abbemuseum, 2010, photo: Peter Cox Wooden in<strong>format</strong>ion structures at the Van Abbemuseum, questions presented to visitors at the exhibition entrance, photo: Peter Cox
- Page 1 and 2:
w artæ + societate / arts + societ
- Page 3 and 4:
w artæ + societate / arts + societ
- Page 5 and 6:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 7 and 8:
galerie 2 124 Eduard Constantin: Bl
- Page 9 and 10:
arhiva Recucerirea subversiunii Dou
- Page 11 and 12:
arhiva toate acestea au contribuit
- Page 13 and 14:
nant, Arvidsson relateazæ modul î
- Page 15 and 16:
arhiva Reapariflia rasismelor øi n
- Page 17 and 18:
arhiva Rivalul absent Arta radical
- Page 19 and 20:
arhiva umane este analizat în segm
- Page 21 and 22:
arhiva son, fondator al Øcolii de
- Page 23 and 24:
Cincizeci de feluri de a-fli pæræ
- Page 25 and 26:
arhiva Sang Ok din 1958, Jiokwha, s
- Page 27 and 28:
arhiva unei cercetæri pe teren, es
- Page 29 and 30:
arhiva Stærile invizibile Europa
- Page 31 and 32:
arhiva Ce s-a-ntîmplat cu compromi
- Page 33 and 34:
arhiva vær, atitudinea diplomatic
- Page 35 and 36:
arhiva ralistæ. Într-adevær, tra
- Page 37 and 38:
arhiva Deriva continentalæ De la g
- Page 39 and 40: arhiva nom, la un contrasummit, în
- Page 41: w photography, inkjet print on Hahn
- Page 45: galerie 1
- Page 49: galerie 1
- Page 53 and 54: Mircea Cantor The Making of Holy Fl
- Page 55 and 56: scena View of Paintbrush Factory, p
- Page 57 and 58: scena Radu Comøa View from the exh
- Page 59: scena Valentina Miorandi Numerabili
- Page 62 and 63: Navid Nuur “Unitled”, 2010, neo
- Page 64 and 65: anihilat de perdeaua Welcome/Welcom
- Page 66 and 67: Alex Mirutziu When Love Melted Cava
- Page 68 and 69: de metri pætrafli, pe o perioadæ
- Page 70 and 71: Galeria Laika - www.laika.ro 2010 L
- Page 72 and 73: Out of Love for this Affective titl
- Page 74 and 75: Educaflie, subiectivare øi nevoia
- Page 76 and 77: concepute ca agenfli ai subiectivæ
- Page 78 and 79: le Moderne din Paris, în 1925, dar
- Page 80 and 81: existente, datînd de la începutul
- Page 82 and 83: Valoarea utilitaræ Interviu cu Cla
- Page 84 and 85: I, 2009, high definition video, pla
- Page 86 and 87: √ Rolul semnæturii e comparabil
- Page 88 and 89: Sean Snyder Untitled (Archive Iraq)
- Page 92 and 93: a unui subiect, prin intermediul pr
- Page 94 and 95: Akram Zaatar All is Well on the Bor
- Page 96 and 97: Zofia Kulik A selection from the Kw
- Page 98 and 99: Lia Perjovschi The Archive and the
- Page 100 and 101: Mariusz Tarkawian History of Cartag
- Page 102 and 103: Thierry Geoffroy/Colonel Penetratio
- Page 104 and 105: Întrebarea e pe ce baze ia naøter
- Page 106 and 107: Mathieu Kleyebe Abbonenc/Sarah Mald
- Page 108 and 109: ciunilor, adicæ doleanflelor lor,
- Page 110 and 111: Amshei Nuerenberg Makarov, Shockwor
- Page 112 and 113: 108
- Page 114 and 115: o reflecflie criticæ asupra produc
- Page 116 and 117: Chto Delat The Tower, video install
- Page 118 and 119: Obiectivarea eøecurilor la ultima
- Page 120 and 121: mai degrabæ privit øi ascultat, d
- Page 122 and 123: 118 Nuno Ramos White Flag, 2008/201
- Page 124 and 125: 120 Gil Vicente Enemies, series of
- Page 126 and 127: Brazilia pentru a vedea cît de omn
- Page 128: galerie 2 Blue Sky 2010 este numele
- Page 131: galerie 2 127
- Page 137 and 138: galerie 2 133
- Page 139: galerie 2 135
- Page 143:
galerie 2 139
- Page 146 and 147:
142
- Page 149 and 150:
galerie 2 145
- Page 151 and 152:
galerie 2 Echipele de cæutare-salv
- Page 153 and 154:
galerie 2 Escadrila 118 Escadrila 1
- Page 155:
Insert, project for IDEA arts + soc
- Page 158 and 159:
Capitalismul este istorie - „natu
- Page 160 and 161:
Szövetséges Tanácsköztársaság
- Page 162 and 163:
tid luau un timp considerabil. Se
- Page 164 and 165:
Originile schimbærii de regim în
- Page 166 and 167:
forfla împrejurærilor, fiind ceea
- Page 168 and 169:
- dintre oaspete øi gazdæ, - dint
- Page 170 and 171:
tot mai micæ) øi putere laicæ, m
- Page 172 and 173:
Note: 1. Autoarea acestui slogan es
- Page 174 and 175:
americane, încît sæ sponsorizeze
- Page 176 and 177:
îngheflatæ“ 17 , în timp ce Su
- Page 178 and 179:
pentru viitorul hegemoniei american
- Page 180 and 181:
Pentru a începe cu o comparaflie i
- Page 182 and 183:
În cadrul acestei structuri de cla
- Page 184 and 185:
comuniøti feroce, legafli de Humph
- Page 186 and 187:
elaflie conjugalæ care, în ultim
- Page 188 and 189:
45. Vezi The Economist, 6 martie ø
- Page 190 and 191:
mi øi specializæri. Guldin, de ex
- Page 192 and 193:
urbane. Creøterea orizontalæ a un
- Page 194 and 195:
din 2003 al Bæncii Mondiale, coefi
- Page 196 and 197:
dezvoltare structuralæ întru totu
- Page 198 and 199:
Note: 1. Instituflie globalæ pentr
- Page 200 and 201:
104. Industrial Workers of the Worl
- Page 202 and 203:
cel mai mare centru comercial (iar
- Page 204 and 205:
pe care l-ar fi presupus concesiona
- Page 206 and 207:
Dar cea mai mare creøtere viitoare
- Page 208 and 209:
Lui Al-Maktoum, care îøi închipu
- Page 210 and 211:
Cærufla lui Buda a constituit, în
- Page 212 and 213:
niøti din Filipine), iar liderul r
- Page 214 and 215:
explozie care a zguduit City-ul lon
- Page 216 and 217:
Ce nevoie sæ mai aibæ islamiøtii
- Page 218 and 219:
312 clædiri, a spart geamurile pe
- Page 220 and 221:
planteze bombe øi instalaflii de s
- Page 222 and 223:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
- Page 224:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,