Descarcă revista în format PDF - idea

arhiva
unei cercetæri pe teren, este „peisajul cultural“ al consumismului american contemporan, aøa cum este exprimat el
de mulflimea de avanposturi de peste mæri. E vorba de peisajul supradezvoltat pentru care liberalismul frontierelor
deschise øi al fluxurilor financiare libere a fæcut totul, începînd cu perioadele de glorie ale lui Reagan øi Thatcher de la
începutul anilor 1980. Cartea lui Gillem este neprefluitæ pentru înflelegerea modului în care a fost structurat acest peisaj
în versiunea americanæ a dezvoltærii planificate – adicæ, prin investiflii militare. Sæ luæm, de exemplu, descrierea bazei
aeriene Kadena din Okinawa, væzutæ din perspectiva unui elicopter Blackhawk:
„Baza, cu subdiviziuni întinse peste tot, cu centre comerciale øi stræzi suficient de largi pentru aterizarea avioanelor
de luptæ, se învecina cu refleaua urbanæ compactæ a fabricilor din Okinawa-chi, Kadena-cho øi Chatan-cho. Terenul
de golf era gata sæ apere baza, la extremitatea vesticæ a acesteia. Locuinflele înælflate, cu trei niveluri, de tip ranch,
aveau curfli suficient de mari cît sæ poatæ ateriza în ele cîteva elicoptere Blackhawk. Parcarea principalului centru
comercial era mai mare decît centrul aglomerat al oraøului Okinawa-chi. Ce fæceau Statele Unite construind de
aceastæ manieræ, într-un loc atît de lipsit de teren, încît aeroporturile sînt construite pe insule artificiale Cum s-a
ajuns la aøa ceva øi ce ne spune asta despre cultura armatei americane øi despre complicitatea nafliunii «gazd滓 11
Aici, færæ îndoialæ, se evidenfliazæ cele mai concrete consecinfle subiective ale imperialismului contemporan al SUA, proiectat
acum în cele patru colfluri ale lumii de înspæimîntætoarea dinamicæ financiaræ a economiei neoliberale. A vorbi despre
sfera financiaræ este una, dar a vedea modul în care aceasta atinge pæmîntul e altceva. Gillem a compus portretul unei
societæfli balonate, care træieøte din bani øi timp de împrumut, la umbra bætæliilor actuale øi iminente pentru resursa
fundamentalæ a dezvoltærii: petrolul, de care e nevoie pentru a pune în miøcare toate acele maøini, camioane, vapoare
øi avioane, supradimensionate grotesc. Lumea hedonistæ finæ a hiperconsumismului contemporan a dus la riscul
iminent al ræzboaielor pentru resurse. 12 Titlul cærflii lui Johnson, Nemesis, exprimæ foarte bine situaflia ameninflætoare,
prin referinfla la zeifla greacæ a ræzbunærii øi a pedepsei pentru hybris sau pentru orgoliul nemæsurat. Dar cum a putut
Johnson sæ nu remarce cæ Nemesis este øi zeifla care l-a blestemat pe mîndrul tînær Narcis, fæcîndu-l sæ se îndrægosteascæ
fatal de propria-i reflexie
Lucruri frumoase care sclipesc în întuneric
Dar iatæ o altæ întrebare, mai apropiatæ de experienfla de zi cu zi. Este oare cu putinflæ sæ vedem dincolo de fafladele
ieftine care reflectæ istoria øi viitorul dorinflelor noastre Este ceea ce a încercat sæ facæ siren eun young jung, într-o instalaflie
intitulatæ The Narrow Sorrow [Durerea îngustæ]. Ea începe cu un stop-cadru pe una dintre micile porfli ce demarcheazæ
spafliul de promenadæ dintre douæ cluburi. Trecerea duce la locul de cazare al tinerelor filipineze care sînt aduse acum
cu sutele, pentru a lucra în localurile cu dansuri erotice øi bordelurile din Dongducheon. Apar apoi imagini în miøcare
pe diversele spaflii dreptunghiulare: întîi poarta însæøi, apoi faflada localului Bridge Club, reclama lui J. C. Beer Bar Lounge
etc. Vedem scene stradale, øantiere de construcflii, peisaje øi imagini destul de fantomatice din cimitirul Sangpae-dong,
acompaniate de zumzetul incomprehensibil al vocilor øi muzicæ în surdinæ. Spre sfîrøitul acestui film video, corpul unei
femei este înfæøurat în pînzæ aspræ, pentru înmormîntare. Banda sonoræ este de fapt zgomotul stradal amestecat cu
muzica de orgæ de la liturghia unei biserici locale filipineze. Seducflia luminilor scînteietoare e obiectul unui poem elegiac,
pus pe perete, lîngæ instalaflie.
The Narrow Sorrow încearcæ sæ treacæ în mod artistic øi politic prin urechea unui ac, tatonînd terenul pentru o reprezentare
a vieflii øi luptelor acestor femei, care sînt de douæ ori excluse din societatea coreeanæ: o datæ pentru cæ sînt lucrætoarele
sexului øi încæ o datæ pentru cæ sînt imigrante filipineze. Aici, critica artisticæ se concentreazæ asupra aspectului
coreean al afacerii prostitufliei, punînd întrebæri despre exploatarea tinerelor filipineze de cætre proxeneflii locali øi despre
rasismul cu care se confruntæ ele în Coreea. În acelaøi timp, aflæm dintr-un articol academic cæ plecarea tinerelor flærænci
coreene de la sat la oraø a creat un gol de neveste la flaræ, care e umplut prin mirese comandate la distanflæ. „Pînæ
în 2004, aproximativ 27,4 la sutæ dintre bærbaflii sud-coreeni din zone rurale au ajuns sæ fie cæsætorifli cu femei necoreene.“
13 Femeile vietnameze sînt la mare prefl, datoritæ culturii lor confucianiste. În spatele fiecærei a patra faflade rurale
se aflæ mesageri din lumi îndepærtate.
Lucrarea intitulatæ Driveling Mouth [Guræ spartæ], de Koh Seung Wook, exploreazæ destinul aøa-numitelor „prinflese
occidentale“, care au pæræsit Coreea la remorca soflilor lor, soldafli americani, trezindu-se bîntuite de amintiri între patru
perefli americani. Imaginile lor, în rochii de searæ strælucitoare, pot fi gæsite acum pe pagini de internet. Instalaflia video
te invitæ în interiorul întunecat al unui cort de camuflaj, unde timpul nu e pierdut cu subtilitæfli. „Oricît de mult lucrez,
nu pot sæ væd un viitor înainte“ – citim pe un panou de text. „A trebuit sæ devin o prostituatæ, øi o stræprostituatæ, dacæ
s-ar putea.“ Povestea care se deruleazæ este una despre cæsætorie øi plecare, decepflie øi amæræciune; apoi ea e spusæ
din nou, cu aceleaøi imagini inversate simetric, din punctul de vedere al unui bæiat amerasiatic, abandonat de tatæl sæu
11. Mark L. Gillem, America
Town: Building the Outposts of
Empire, Minneapolis, University
of Minnesota Press,
2007, pp. xiii–xiv.
12. Vezi Michael T. Klare, Rising
Powers, Shrinking Planet: The
New Geopolitics of Energy,
New York, Metropolitan
Books, 2006.
13. Charles Armstrong, „Contesting
the Peninsula“, în New
Left Review 51 (mai–iunie
2008), p. 154.
23