o reflecflie criticæ asupra producfliei de imagini contemporane (øi nu doar artistice) øi asupra ideii de muncæ. La fel de adecvat a fost øi locul de desfæøurare, clædirea constructivistæ a fostei Tipografii a Muncitorului din Ural, unde, pe vremea sovieticilor, se tipæreau toate ziarele de la est de Moscova – adicæ unde era produsæ „imaginea“ controlatæ politic a Uniunii Sovietice. Printre lucrærile expuse se numæræ interpretæri contemporane ale muncii de øoc, de exemplu, instalaflia video pe douæ canale a lui Yael Bartana, Summer Camp [Tabæra de varæ] (2007), care se joacæ cu elemente din filme sioniste de propagandæ din anii ’30, în timp ce documenteazæ reconstrucflia realæ a unei case palestiniene demolate de autoritæflile israeliene, øi tabloul lui Ciprian Mureøan, Miner plantînd flori în Piafla Universitæflii (2005), care pune sub semnul întrebærii reprezentarea hegemonicæ a „clasei muncitoare“ ca „reacflionaræ“ în România de azi, prin folosirea tacticæ a unui limbaj realist socialist în timp ce trimite la detestabilele mulflumiri aduse de preøedintele Iliescu pentru violenta intervenflie a minerilor în Piafla Universitæflii din Bucureøti, în timpul Revolufliei Române din 1989. 3 Lucrarea video a lui Deimantas Narkevicius, Energy Lithuania [Lituania energeticæ] (2001), exploreazæ arhitectura unei centrale electrice, examinînd diferite ræspunsuri la ræmæøiflele unor forme revolute de producflie øi viaflæ, dupæ ce muncitorii au pæræsit fabricile, în timp ce instalaflia video a lui Harun Farocki, Workers Leaving the Factory in Eleven Decades [Lucrætori pæræsind fabrica în 11 decenii] (2006), urmæreøte motivul iconic al lucrætorilor ce se revarsæ dintr-o fabricæ de-a lungul mai multor decenii, aøa cum apare øi într-unul dintre primele filme ale fraflilor Lumière (1895). Au mai existat, de asemenea, investigæri ale sincronicitæflii diferitor forme de muncæ øi a reprezentærii lor, ca în instalaflia culisantæ a lui Praneet Soi, Notes on Underdevelopment. Part 1 [Note despre subdezvoltare. Partea 1], care prezintæ fotografii ale miøcærilor de rutinæ ale mîinii unui tipograf din Kumartuli, în India, laolaltæ cu desene øi colaje; abordæri ale întrebærii legate de modul cum tehnologiile imagistice ne influenfleazæ percepfliile øi care sînt implicafliile sociale øi politice inerente utilizærii lor, ca în instalaflia Production Line of the Future [Linia de producflie a viitorului] (2010), a Monei Vætæmanu øi a lui Florin Tudor; øi investigæri ale înfrumuseflærii virtual-artificiale, respectiv deghizarea forflei de muncæ øi exploatarea din spatele fafladei unei lumi a plæcerii de lux, ca în filmul lui Christian von Börries, The Dubai in Me [Dubaiul din mine] (ambele din 2010). Caracterul declarativ al economiei capitaliste pare sæ depindæ mai mult ca niciodatæ de imaginile pe care le creeazæ øi distribuie – o observaflie demonstratæ exemplar în clipul muzical epic al colectivului Chto Delat, The Tower: A Songspiel [Turnul: Un Songspiel] (2010), care respectæ tradiflia brechtianæ a punerii în scenæ, prin organizarea unei dezbateri în jurul construirii controversatului Turn Gazprom din Sankt Petersburg. „Oraøul nostru va fi Dubaiul Nordului. [...] Trebuie sæ flinem pasul cu vremurile. Primul pas este Turnul Gazprom“, spune unul dintre susflinætorii Turnului, pe care filmul îl înfæfliøeazæ ca pe un pact al intereselor eterogene, cuprinzînd un manager PR (øeful proiectului de branding al clædirii zgîrie-nori a corporafliei), un politician local, øeful companiei de securitate a corporafliei, un reprezentant al Bisericii Ortodoxe, un proprietar de galerie (care urmeazæ sæ devinæ director al Muzeului de Artæ Contemporanæ al corporafliei) øi un artist la modæ – în timp ce corul celor care emit obiecflii øi protesteazæ cuprinde reprezentanfli ai intelighenfliei, muncitori, pensionari, funcflionari øomeri, imigranfli, femei tinere, un bæiat færæ adæpost øi un radical de stînga. The Tower: A Songspiel e o contrariantæ øi foarte stilizatæ mizanscenæ a dezbaterilor social-politice vizînd puterea, planificarea urbanæ, dreptul la oraø, violenfla øi, nu în ultimul rînd, rolul artei øi culturii ca domenii destinate tocmai producerii de imagini în aceste discuflii. Expoziflia Stahanoviøtii imaginii mobile, conøtientæ de posibilele scurtcircuite øi de potenflialul unei exploatæri ideologice ori de cîte ori arta recunoaøte øi îøi asumæ o funcflie was exemplarily showcased also in Chto Delat’s epic musical video The Tower: A Songspiel (2010), which follows Brechtian traditions in staging the debate surrounding the construction of the controversial Gazprom Tower in Saint Petersburg. “Our city will be the Dubai of the North. . . . We have to keep in step with the times. The first step is the Gazprom Tower”, says one of the supporters of the Tower, whom the film depicts as a pact of heterogeneous interests including a PR manager (the head of the corporation’s branding project for the skyscraper), a local politician, the company’s security chief, a representative of the Orthodox Church, a gallery owner (who is in line to become director of the corporation’s contemporary art museum), and a fashionable artist – whereas the chorus voicing objections and protest comprises representatives of the intelligentsia, workers, pensioners, unemployed office clerks, migrants, young women, a homeless boy, and a leftist radical. The Tower: A Songspiel is an intriguing and highly stylized mise-en-scene of social-political debates about power, urban planning, the right to the city, violence, and, last but not least, the role of art and culture as fields specifically devoted to image production in these discussions. Shockworkers of the Mobile Image, being aware of possible shortcircuits and the potential of ideological exploitation whenever art acknowledges and assumes a social and political function, brings together art that understands itself as socially oriented but is not limited to the “strategic cadres” of this society. Analysis and critical reflection of the ambiguous role of image production and its reception is one possible means for approaching this undertaking – paradigmatically showcasted also in the “boîte-en-valise-exhibition” of Alice Creischer, Max Jorge Hinderer, and Andreas Siekmann’s exhibition project How can we sing the song of the Lord in an alien land The Potosi Principle (2010); another is the deferral and in part suspension of (artistic) authorship via the circulation of alternatives <strong>idea</strong>s and concepts and the continued processing of “poor images” accessible to everyone – as seen in Hito Steyerl’s film Free Fall (2010) and Andrei Monastyrsky’s podjachev’s Channel (2009–2010): a multichannel video installation, named after a little known Soviet writer, which presents freely available video footage found on YouTube. While many of the artworks in the exhibition has been produced in reproducible media like video, film, photographs, prints, etc., thereby blurring the clear distinction between “original” and “reproduction”, also some of the paintings – for example Tarsila do Amaral’s Os Operarios (1933) or Roman Minin’s On Politics (2008) – are on display as digital reproductions only. Mixing “originals” and “reproductions”, the exhibition lays open, what is, according to the curators, often covered up in the international art system: the work’s circulatory nature. Whether or not one agrees with the curators’ assumption that very often an artwork’s mobility and reproducibility are still considered to be manifestations of its alienation: with its productive theme and many convincing art works, whether in the original or as a copy, the exhibition has convincingly succeeded to occasion an important debate about the analytical, critical and visionary potential of art. Notes: * This text is an extended version of a review published in Artforum International, December 2010, New York. 1. 1st Ural Industrial Biennial of Contemporary Art: Shockworkers of the Mobile Image, Main Project, ed. by Cosmin Costinaø, Ekaterina Degot and David Riff, Ekaterinburg, 2010, p. 31. 110
scena Alice Creischer, Max Jorge Hinderer, Andreas Siekmann How can we sing the song of the Lord in an alien land The Potosi Principle, 2010, courtesy: Ural Biennial 111
- Page 1 and 2:
w artæ + societate / arts + societ
- Page 3 and 4:
w artæ + societate / arts + societ
- Page 5 and 6:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 7 and 8:
galerie 2 124 Eduard Constantin: Bl
- Page 9 and 10:
arhiva Recucerirea subversiunii Dou
- Page 11 and 12:
arhiva toate acestea au contribuit
- Page 13 and 14:
nant, Arvidsson relateazæ modul î
- Page 15 and 16:
arhiva Reapariflia rasismelor øi n
- Page 17 and 18:
arhiva Rivalul absent Arta radical
- Page 19 and 20:
arhiva umane este analizat în segm
- Page 21 and 22:
arhiva son, fondator al Øcolii de
- Page 23 and 24:
Cincizeci de feluri de a-fli pæræ
- Page 25 and 26:
arhiva Sang Ok din 1958, Jiokwha, s
- Page 27 and 28:
arhiva unei cercetæri pe teren, es
- Page 29 and 30:
arhiva Stærile invizibile Europa
- Page 31 and 32:
arhiva Ce s-a-ntîmplat cu compromi
- Page 33 and 34:
arhiva vær, atitudinea diplomatic
- Page 35 and 36:
arhiva ralistæ. Într-adevær, tra
- Page 37 and 38:
arhiva Deriva continentalæ De la g
- Page 39 and 40:
arhiva nom, la un contrasummit, în
- Page 41:
w photography, inkjet print on Hahn
- Page 45:
galerie 1
- Page 49:
galerie 1
- Page 53 and 54:
Mircea Cantor The Making of Holy Fl
- Page 55 and 56:
scena View of Paintbrush Factory, p
- Page 57 and 58:
scena Radu Comøa View from the exh
- Page 59:
scena Valentina Miorandi Numerabili
- Page 62 and 63:
Navid Nuur “Unitled”, 2010, neo
- Page 64 and 65: anihilat de perdeaua Welcome/Welcom
- Page 66 and 67: Alex Mirutziu When Love Melted Cava
- Page 68 and 69: de metri pætrafli, pe o perioadæ
- Page 70 and 71: Galeria Laika - www.laika.ro 2010 L
- Page 72 and 73: Out of Love for this Affective titl
- Page 74 and 75: Educaflie, subiectivare øi nevoia
- Page 76 and 77: concepute ca agenfli ai subiectivæ
- Page 78 and 79: le Moderne din Paris, în 1925, dar
- Page 80 and 81: existente, datînd de la începutul
- Page 82 and 83: Valoarea utilitaræ Interviu cu Cla
- Page 84 and 85: I, 2009, high definition video, pla
- Page 86 and 87: √ Rolul semnæturii e comparabil
- Page 88 and 89: Sean Snyder Untitled (Archive Iraq)
- Page 90 and 91: de Fuchs însuøi), a dat naøtere
- Page 92 and 93: a unui subiect, prin intermediul pr
- Page 94 and 95: Akram Zaatar All is Well on the Bor
- Page 96 and 97: Zofia Kulik A selection from the Kw
- Page 98 and 99: Lia Perjovschi The Archive and the
- Page 100 and 101: Mariusz Tarkawian History of Cartag
- Page 102 and 103: Thierry Geoffroy/Colonel Penetratio
- Page 104 and 105: Întrebarea e pe ce baze ia naøter
- Page 106 and 107: Mathieu Kleyebe Abbonenc/Sarah Mald
- Page 108 and 109: ciunilor, adicæ doleanflelor lor,
- Page 110 and 111: Amshei Nuerenberg Makarov, Shockwor
- Page 112 and 113: 108
- Page 116 and 117: Chto Delat The Tower, video install
- Page 118 and 119: Obiectivarea eøecurilor la ultima
- Page 120 and 121: mai degrabæ privit øi ascultat, d
- Page 122 and 123: 118 Nuno Ramos White Flag, 2008/201
- Page 124 and 125: 120 Gil Vicente Enemies, series of
- Page 126 and 127: Brazilia pentru a vedea cît de omn
- Page 128: galerie 2 Blue Sky 2010 este numele
- Page 131: galerie 2 127
- Page 137 and 138: galerie 2 133
- Page 139: galerie 2 135
- Page 143: galerie 2 139
- Page 146 and 147: 142
- Page 149 and 150: galerie 2 145
- Page 151 and 152: galerie 2 Echipele de cæutare-salv
- Page 153 and 154: galerie 2 Escadrila 118 Escadrila 1
- Page 155: Insert, project for IDEA arts + soc
- Page 158 and 159: Capitalismul este istorie - „natu
- Page 160 and 161: Szövetséges Tanácsköztársaság
- Page 162 and 163: tid luau un timp considerabil. Se
- Page 164 and 165:
Originile schimbærii de regim în
- Page 166 and 167:
forfla împrejurærilor, fiind ceea
- Page 168 and 169:
- dintre oaspete øi gazdæ, - dint
- Page 170 and 171:
tot mai micæ) øi putere laicæ, m
- Page 172 and 173:
Note: 1. Autoarea acestui slogan es
- Page 174 and 175:
americane, încît sæ sponsorizeze
- Page 176 and 177:
îngheflatæ“ 17 , în timp ce Su
- Page 178 and 179:
pentru viitorul hegemoniei american
- Page 180 and 181:
Pentru a începe cu o comparaflie i
- Page 182 and 183:
În cadrul acestei structuri de cla
- Page 184 and 185:
comuniøti feroce, legafli de Humph
- Page 186 and 187:
elaflie conjugalæ care, în ultim
- Page 188 and 189:
45. Vezi The Economist, 6 martie ø
- Page 190 and 191:
mi øi specializæri. Guldin, de ex
- Page 192 and 193:
urbane. Creøterea orizontalæ a un
- Page 194 and 195:
din 2003 al Bæncii Mondiale, coefi
- Page 196 and 197:
dezvoltare structuralæ întru totu
- Page 198 and 199:
Note: 1. Instituflie globalæ pentr
- Page 200 and 201:
104. Industrial Workers of the Worl
- Page 202 and 203:
cel mai mare centru comercial (iar
- Page 204 and 205:
pe care l-ar fi presupus concesiona
- Page 206 and 207:
Dar cea mai mare creøtere viitoare
- Page 208 and 209:
Lui Al-Maktoum, care îøi închipu
- Page 210 and 211:
Cærufla lui Buda a constituit, în
- Page 212 and 213:
niøti din Filipine), iar liderul r
- Page 214 and 215:
explozie care a zguduit City-ul lon
- Page 216 and 217:
Ce nevoie sæ mai aibæ islamiøtii
- Page 218 and 219:
312 clædiri, a spart geamurile pe
- Page 220 and 221:
planteze bombe øi instalaflii de s
- Page 222 and 223:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
- Page 224:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,