Descarcă revista în format PDF - idea

verso: un dosar Mike Davis
Planeta mahalalelor
Involuflia urbanæ øi proletariatul informal*
Mike Davis
Cîndva, anul viitor, o femeie va naøte în mahalaua Ajegunle din Lagos,
un tînær îøi va pæræsi satul din vestul Javei pentru luminile strælucitoare
din Jakarta sau un flæran îøi va stræmuta famila særæcitæ într-una dintre nenumæratele
pueblos jovenes din Lima. Evenimentul precis este lipsit de
importanflæ øi va trece întru totul neobservat. Øi totuøi el va constitui un
moment de cotituræ în istoria omenirii. Pentru prima datæ populaflia
urbanæ de pe pæmînt va fi mai numeroasæ decît cea ruralæ. De fapt, avînd
în vedere inexactitæflile recensæmintelor din Lumea a Treia, aceastæ tranziflie
epocalæ se poate sæ se fi øi produs deja.
Pæmîntul s-a urbanizat chiar mai repede decît prevæzuse iniflial Clubul
de la Roma 1 în notoriul sæu raport malthusian din 1972, The Limits to
Growth [Limitele creøterii]. 2 În 1950 existau în lume 86 de oraøe cu o
populaflie de peste un milion de locuitori; astæzi sînt 400, iar pînæ în 2015
vor fi cel puflin 550. 3 De fapt, începînd din 1950, oraøele au absorbit
aproape douæ treimi din explozia globalæ a populafliei øi cresc în momentul
de faflæ cu un milion de copii øi migranfli pe sæptæmînæ. 4 Populaflia urbanæ
de astæzi (3,2 miliarde) este mai mare decît populaflia totalæ a lumii din
1960. În acelaøi timp, populaflia ruralæ globalæ a atins nivelul ei maxim
(3,2 miliarde) øi va începe sæ scadæ dupæ 2020. Ca urmare, oraøele vor
fi responsabile de toatæ creøterea viitoare a populafliei mondiale, care
va culmina, probabil, în 2050, cu aproximativ 10 miliarde. 5
1. Climacteriul urban
Unde sînt eroii, colonizatorii, victimele Metropolei
(Brecht, însemnare din Jurnal, 1921)
Nouæzeci øi cinci la sutæ din aceastæ construcflie finalæ a umanitæflii va avea
loc în zonele urbane din flærile în curs de dezvoltare, a cæror populaflie
se va dubla la aproximativ 4 miliarde în timpul generafliei urmætoare. 6
(De fapt, populafliile urbane reunite ale Chinei, Indiei øi Braziliei sînt deja
aproximativ egale cu totalul populafliei din Europa plus America de
Nord.) Cel mai celebru rezultat va fi înflorirea unor noi megaoraøe cu
populaflie în exces, de peste 8 milioane, øi, chiar mai spectaculos, a hiperoraøelor,
cu peste 20 de milioane de locuitori (estimativ, populaflia
urbanæ mondialæ în timpul Revolufliei Franceze). 7 În 1995, numai Tokio
atinsese, incontestabil, acest prag. Pînæ în 2025, potrivit Far Eastern Economic
Review, numai Asia ar putea sæ aibæ zece-unsprezece aglomeraflii
urbane atît de mari, printre care Jakarta (24,9 milioane), Dhaka (25 milioane)
øi Karachi (26,5 milioane). Shanghai, a cærui creøtere a fost îngheflatæ
timp de decenii de politicile maoiste de suburbanizare deliberatæ,
* Traducere dupæ Mike Davis, „Planet of Slums – Urban Involution and the Informal Proletariat“,
New Left Review, 26, martie–aprilie 2004. Editorii adreseazæ mulflumiri lui Mike Davis
pentru acordarea drepturilor de publicare. (N. ed.)
ar putea avea pînæ la 27 de milioane de rezidenfli
în imensul sæu estuar metroregional. 8 Mumbai
(Bombay) se estimeazæ între timp cæ va atinge
o populaflie de 33 de milioane, deøi nimeni nu øtie dacæ astfel de concentræri
gigantice de særæcie se pot susfline biologic sau ecologic. 9
Dar dacæ megaoraøele sînt cele mai strælucitoare stele de pe firmamentul
urban, trei sferturi din povara creøterii populafliei va fi suportatæ de
oraøe de-abia vizibile, de rang secund, øi de micile flinuturi urbane: locuri
în care, aøa cum subliniazæ cercetætorii Nafliunilor Unite, „nu existæ nicio
planificare sau doar una precaræ, pentru a primi aceste persoane øi a le
furniza servicii“. 10 În China (oficial 43% urbanæ în 1997), numærul de oraøe
oficiale a crescut, din 1978, de la 193 la 640. Dar marile metropole,
în pofida creøterii extraordinare, au scæzut, de fapt, în cota relativæ a populafliei
urbane. Mai degrabæ oraøele mici øi urbiile recent „oræøenizate“ sînt
cele care au absorbit majoritatea forflei rurale de muncæ, concediatæ de
reformele pieflei de dupæ 1979. 11 În Africa, de asemenea, creøterea de
supernove a cîtorva oraøe gigantice ca Lagos (de la 300.000 în 1950
la 10 milioane astæzi) a fost însoflitæ de transformarea cîtorva zeci de oraøe
mici øi de oaze ca Ouagadougou, Nouakchott, Douala, Antananarivo
øi Bamako în oraøe mai mari decît San Francisco sau Manchester. În America
Latinæ, unde oraøele principale au monopolizat multæ vreme creøterea,
oraøe secundare ca Tijuana, Curitiba, Temuco, Salvador øi Belém
explodeazæ acum „cu cea mai rapidæ creøtere dintre cele care au avut
loc în oraøe cu o populaflie între 100.000 øi 500.000 de locuitori“. 12
În plus, aøa cum a insistat Gregory Guldin, urbanizarea trebuie conceptualizatæ
ca o transformare de-a lungul øi o interacfliune intensæ a fiecærui
punct dintr-un continuum urban-rural. În studiul sæu de caz privind sudul
Chinei, zona ruralæ se urbanizeazæ in situ, generînd de asemenea øi migraflii
epocale. „Satele încep sæ semene tot mai mult cu tîrgurile øi cu oraøele
xiang, iar tîrgurile de provincie øi micile oræøele capætæ aspectul marilor
oraøe.“ Rezultatul în China øi în mare parte din Asia de Sud-Est este un
peisaj hermafrodit, o zonæ ruralæ parflial urbanizatæ, despre care Guldin
øi alflii susflin cæ poate fi „o nouæ cale, semnnificativæ, de aøezare øi dezvoltare
umanæ […] o formæ nici ruralæ, nici urbanæ, ci un amestec al celor
douæ, înæuntrul cæreia o reflea densæ de tranzacflii leagæ marile aglomeræri
urbane de regiunile care le înconjoaræ“. 13 În Indonezia, unde un
proces similar de hibridizare rural/urban este foarte avansat în Jabotabek
(cea mai mare regiune din Jakarta), cercetætorii numesc aceste noi modele
de utilizare a terenurilor desokotas, punîndu-øi problema dacæ ele
sînt peisaje de tranziflie sau o specie frapant de nouæ de urbanism. 14
Urbaniøtii speculeazæ øi în jurul proceselor care fles laolaltæ oraøele din
Lumea a Treia, în noi reflele, coridoare øi ierarhii extraordinare. De exemplu,
deltele fluviului Perlelor (Hong Kong–Guangzhou) øi fluviului Yangtze
(Shanghai), împreunæ cu coridorul Beijing–Tianjin, se dezvoltæ rapid în megalopolisuri
urban-industriale, comparabile cu Tokio–Osaka, Rinul Inferior
sau New York–Philadelphia. Dar se poate ca aceasta sæ fie doar prima
etapæ în apariflia unei structuri øi mai largi: „un coridor urban continuu,
care sæ se întindæ din Japonia/Coreea de Nord pînæ în Java de Vest“. 15
Shanghai se va alætura atunci, aproape sigur, Tokioului, New Yorkului øi
Londrei, ca unul dintre „oraøele lumii“ care controleazæ refleaua globalæ
de capital øi fluxurile de informaflii. Preflul acestei noi ordini urbane
va fi o inegalitate crescîndæ în interiorul øi între oraøele de diferite mæri-
185