Descarcă revista în format PDF - idea

mi øi specializæri. Guldin, de exemplu, citeazæ discuflii interesante din China
în jurul chestiunii dacæ vechea præpastie dintre oraø øi sat în ce priveøte
venitul øi dezvoltarea este înlocuitæ acum de un decalaj la fel de fundamental
între oraøele mici øi giganflii de coastæ. 16
2. Înapoi la Dickens
Am væzut mulflimi nenumærate, condamnate la obscuritate,
murdærie, molimæ, obscenitate, mizerie øi moarte prematuræ.
(Dickens, „A December Vision“ [O viziune de Cræciun], 1850)
Dinamica urbanizærii Lumii a Treia recapituleazæ øi confundæ totodatæ
precedentele urbanizæri din secolul al nouæsprezecelea øi de la începutul
secolului al douæzecilea, din Europa øi America de Nord. În China, cea
mai mare revoluflie industrialæ din istorie este pîrghia lui Arhimede, care
deplaseazæ o populaflie de mærimea Europei din satele de la flaræ în oraøe
ce se caflæræ la cer, asfixiate de smog. „China [va] înceta sæ mai fie flara
predominant ruralæ, care a fost timp de milenii.“ 17 Efectiv, marele oculus
al lui World Financial Centre din Shanghai va putea privi în curînd la
un vast univers urban, prea puflin imaginat de Mao sau mæcar de Le Corbusier.
Dar în cele mai multe flæri în curs de dezvoltare, creøterea urbanæ
nu are parte de puternicul motor al exportului chinezesc de produse
øi nici de uriaøul influx de capital stræin din China (echivalent astæzi cu
jumætate din totalul investifliilor stræine în flærile în curs de dezvoltare).
Rezultatul este cæ, în alte pærfli, urbanizarea s-a decuplat radical de la industrializare
øi chiar de la dezvoltare per se. Unii ar putea spune cæ aceasta
este expresia unei direcflii inexorabile: tendinfla inerentæ capitalismului
de silicon de a despærfli creøterea producfliei de aceea a ocupærii forflei
de muncæ. Dar în Africa subsaharianæ, în America Latinæ, Orientul Mijlociu
øi unele pærfli din Asia, urbanizarea-færæ-creøtere este, mai evident,
moøtenirea unei conjuncturi politice globale – criza datoriilor de la sfîrøitul
anilor 1970 øi restructurarea, condiflionatæ de împrumutul FMI, a
economiilor Lumii a Treia în anii 1980 – decît o lege de fier a progresului
tehnologiei. Urbanizarea Lumii a Treia, de altfel, øi-a continuat ritmul
riscant (3,8 la sutæ pe an în perioada 1960–1993) prin anii læcustei din
anii 1980 øi începutul anilor 1990, în ciuda scæderii salariilor reale, a creøterii
preflurilor øi a explodærii øomajului din oraøe. 18
Acest boom urban „pervers“ contrazicea modelele economice ortodoxe,
care preziceau cæ feedbackul negativ al recesiunii urbane trebuie
sæ încetineascæ sau chiar sæ inverseze migraflia de la flaræ. Cazul african
a fost deosebit de paradoxal. Cum au putut oraøele din Coasta de Fildeø,
Tanzania, Gabon øi din alte pærfli – ale cæror economii se contractau cu
2 pînæ la 5 la sutæ pe an – sæ mai susflinæ o creøtere a populafliei de 5
pînæ la 8 procente pe an 19 O parte din secret consta, desigur, în faptul
cæ politicile de dereglementare agricolæ øi „desflærænizare“ impuse de
FMI (iar acum de OMC) accelerau exodul surplusului forflei de muncæ
rurale spre mahalalele urbane, chiar dacæ oraøele încetau sæ mai fie mecanisme
producætoare de locuri de muncæ. Creøterea populafliei urbane,
în ciuda stagnærii economice urbane sau a creøterii negative, este fafla
extremæ a ceea ce unii cercetætori au etichetat ca „supraurbanizare“. 20
Aceasta este numai una dintre cæile neaøteptate prin care o ordine mondialæ
neoliberalæ a manevrat urbanizarea milenaræ.
Teoria socialæ clasicæ, de la Marx la Weber, credea, desigur, cæ marile
oraøe ale viitorului vor cælca pe urmele industrializærii din Manchester,
Berlin øi Chicago. Într-adevær, Los Angeles, São Paulo, Pusan øi, astæzi,
Ciudad Juárez, Bangalore øi Guangzhou au aproximat, în linii mari, aceastæ
traiectorie clasicæ. Dar cele mai multe oraøe din Sud sînt mai mult ca
victorianul Dublin, care, aøa cum a subliniat Emmet Larkin, a fost unic
între „toate mahalalele produse în lumea occidentalæ în secolul al nouæsprezecelea
[…] [pentru cæ] mahalalele lui nu au fost un produs al
revolufliei industriale. Dublinul, de fapt, a suferit mai mult de problemele
dezindustrializærii decît ale industrializærii, între 1800 øi 1850“. 21
La fel Kinshasa, Khartoum, Dar es Salaam, Dhaka øi Lima cresc prodigios
în pofida industriilor ruinate, substituite de importuri, a sectoarelor
publice contrase øi a declinului permanent al claselor de mijloc. Forflele
globale care „împing“ oamenii de la flaræ – mecanizarea în Java øi India,
importul de alimente în Mexic, Haiti øi Kenya, ræzboiul civil øi ameninflarea
pe tot teritoriul Africii øi pretutindeni absorbflia micilor întreprinderi de
cætre cele mari øi competiflia afacerii agricole la scaræ industrialæ – par
sæ susflinæ urbanizarea, chiar atunci cînd „atracflia“ oraøului este drastic
slæbitæ de datorie øi crizæ. 22 În acelaøi timp, creøterea urbanæ rapidæ, în
contextul ajustærii structurale, al devalorizærii monedei øi restrîngerii
statului, a fost o refletæ inevitabilæ pentru producerea în masæ a mahalalelor.
23 Rezultatul este cæ o mare parte a lumii urbane se græbeøte astæzi
s-o ia înapoi, spre epoca lui Dickens.
Uimitoarea prevalenflæ a mahalalelor este tema principalæ a istoricului
øi sumbrului raport publicat în octombrie anul trecut de Programul Nafliunilor
Unite pentru Aøezæri Umane (UN-Habitat). 24 The Challenge of the
Slums [Provocarea mahalalelor] (numitæ de acum încolo: Slums) este
primul audit cu adeværat global al særæciei urbane. El integreazæ cu dibæcie
diverse studii de caz urbane, de la Abidjan la Sydney, cu date globale
referitoare la gospodærire, care includ pentru prima datæ China øi fostul
bloc sovietic. (Autorii ONU recunosc cæ sînt în special îndatorafli lui Branko
Milanovic, economist al Bancii Mondiale, care a fost primul utilizator al
microanchetelor, ca lentile puternice în studiul inegalitæflii globale în
creøtere. Într-una dintre lucrærile sale, Milanovic explicæ: „pentru prima
datæ în istoria omenirii, cercetætorii au date destul de exacte despre distribuflia
venitului øi a bunæstærii [cheltuieli sau consum] în rîndurile a peste
90 la sutæ din populaflia lumii“.) 25
Slums este neobiønuit øi în onestitatea sa intelectualæ. Unul dintre cercetætorii
asociafli acestui raport îmi spunea cæ „reprezentanflii «Consensului
de la Washington» (Banca Mondialæ, FMI etc.) au insistat întotdeauna
sæ se defineascæ problema mahalalelor globale nu ca un rezultat al globalizærii
øi inegalitæflii, ci mai degrabæ ca un rezultat al «proastei guvernæri»“.
Noul raport însæ nu mai fline seama de tradiflionala circumspecflie øi autocenzuræ
a ONU, ca sæ punæ direct sub acuzare neoliberalismul, în special
programele de ajustare structuralæ ale FMI. 26 „Principala direcflie a
intervenfliilor, atît naflionale, cît øi internaflionale, din ultimii douæzeci de
ani a crescut efectiv særæcia urbanæ øi mahalalele, a crescut excluderea
øi inegalitatea øi a slæbit elitele urbane în efortul lor de a utiliza oraøele
ca motoare pentru creøtere.“ 27
Desigur, Slums neglijeazæ (sau rezervæ pentru un alt raport al UN-Habitat)
unele dintre cele mai importante chestiuni referitoare la utilizarea
terenului, apærute din supraurbanizare øi din stabilirea informalæ, inclu-
186