Descarcă revista în format PDF - idea

nant, Arvidsson relateazæ modul în care e definit individul „cool“ sau rezistent de cætre experfli, de o manieræ care exclude
orice potenflial pericol pentru profit, identificînd, din contræ, acest tip de persoanæ ca principala sursæ de informaflie pentru
direcfliile viitoare ale dorinflei sociale. „Capturarea a ceea ce e cool, scrie el, înseamnæ sæ-ncorporezi øi sæ profifli
de rezistenfla pe care consumatorii o produc spontan.“ Cu toate acestea, el continuæ sæ susflinæ cæ exercitarea controlului
capitalist asupra economiei informaflionale este în crizæ. Orice constrîngere a libertæflii utilizatorului devine, în analiza
sa, o contradicflie puternicæ într-un sistem care s-a legitimat printr-o ideologie a autonomiei. De cîte ori marca îøi
contrazice propria ideologie, spune el, consumatorii reacflioneazæ prin respingere fermæ. „Forflele de producflie devin
prea avansate øi nu mai pot fi cuprinse în interiorul relafliilor de producflie capitaliste“, citim pe ultima paginæ a cærflii.
Aøadar, conform celei mai precise analize autonomiste a mærcii, aparatul de capturæ a fost perfecflionat. Øi el se aflæ
acum în procesul de-a ne elibera.
Decodori
Analiza decurge perfect din postulatele sale. De ce, atunci, e atît de greøitæ, în mod straniu Pe de o parte, ea e rezultatul
unei strategii de idealizare deliberatæ, o încercare de a da la o parte obiønuitele sentinfle negative pentru a vedea
ceea ce s-a cîøtigat cu adeværat în urma ultimelor decenii de lupte colective împotriva industriei de publicitate øi-a controlului
social. Dar, pe de altæ parte, ea contribuie la negarea insidioasæ a realitæflii, caracteristicæ schizofreniei postmoderne.
Importanta reværsare de artæ subversivæ de la începutul secolului a fost urmatæ de un atac concertat asupra
regimurilor de proprietate intelectualæ øi o miøcare de protest de anverguræ mondialæ derulatæ sub sloganul „No Logo“.
Nu a rezultat însæ vreo implozie a relafliei cu marca înregistratæ, ci o veritabilæ explozie a fetiøismului mærfii, la scara
pieflei mondiale øi cu viteza reflelelor de fibræ opticæ. Supracodarea øi rezistenfla coexistæ peste tot, desigur, dar a face
din aceasta o dialecticæ a libertæflii sau o miøcare teleologicæ înspre depæøirea capitalismului înseamnæ a masca adeværatele
probleme.
Navigafli prin refleaua globalæ: nicæieri nu vefli întîlni o nemulflumire generalizatæ din partea semnificanflilor participærii la
economia capitalistæ, în ciuda minoritæflilor deviante din fiecare port. Numai o profundæ crizæ financiaræ zdruncinæ credinfla
claselor mijlocii, aøa cum s-a întîmplat în timpul închiderii bæncilor din Argentina în 2001–2002. Dar acea încredere zdruncinatæ
se reîntoarce, în mod straniu. Ceea ce se observæ cu siguranflæ într-o astfel de navigare este cæ, odatæ cu apariflia
mærfii relaflionale, reapar atît confesionalismul, cît øi rasismul – nu numai în flærile subdezvoltate, ci øi în regiunile superdezvoltate
din America de Nord øi Europa. Aici dæm de chintesenfla problemei, dupæ 2004. Pe mæsuræ ce lumea aluneca
tot mai profund în ræzboi dupæ realegerea lui Bush, toate problemele fundamentale legate de putere øi emancipare pæreau
sæ revinæ sub forma unor întrebæri færæ ræspuns. Iar din punctul meu de vedere, cea mai importantæ dintre ele a fost
rolul pe care l-am putea juca noi: noi, cei care lucræm cu comunicarea, în aøa-numitele industrii creative.
Pentru a înflelege unde ne aflæm, trebuie sæ privim în urmæ, la genealogia cîtorva idei subversive cruciale. La mijlocul
anilor 1960, Mario Tronti descria modul în care structurile organizaflionale øi tehnologice ale capitalismului nu pot decît
sæ-øi aproprieze invenfliile muncitorilor, produse ale rezistenflei øi libertæflii acestora. 13 Toni Negri a elaborat o temæ similaræ
în filosofie, cu ontologia lui vitalistæ a muncii vii. 14 La Foucault øi Deleuze reverbereazæ, de asemenea, intuifliile lui
Tronti, în nofliunea lor paradoxalæ cæ rezistenfla este primaræ. 15 În cîteva decenii, astfel de idei s-au infiltrat în curente
mai largi de filosofie politicæ øi activism, în Europa Occidentalæ øi dincolo de ea, rezultînd în vederi eliberatoare pentru
luptele populare. În acelaøi timp, din aceleaøi surse a apærut øi convingerea, încæpæflînat optimistæ, cæ deschiderea
mærfii relaflionale – sub forma Web 2.0, de exemplu – sau extraordinara proliferare a industriilor creative ar putea reprezenta,
într-un fel oarecare, o „mare transformare“ a societæflii capitaliste, o schimbare decisivæ a structurilor sale, care ar
trebui adoptatæ cu toate promisiunile sale øi stabilizatæ în noi forme instituflionale. Aceste idei au fost susflinute de evolufliile
economice din America, mergînd de la aspectul mai utopic al declarafliilor lui Jeremy Rifkin despre sfîrøitul muncii pînæ
la primele succese ale „noii economii“ bazate pe internet, sau pînæ la infatuarea marilor companii cu „crowdsourcing“ 16
øi entuziasmul pentru software liber øi licenflele de sursæ-liberæ (open-source), înælflate pe culmi de Yochai Benkler în
cartea sa The Wealth of Networks [Bogæflia reflelelor]. Ideile-cheie erau cæ inovaflia øi creativitatea nu pot fi controlate,
în mod fundamental, de nicio disciplinæ a muncii, iar funcfliile de înregistrare øi distribuflie ale internetului oferæ
posibilitæfli noi de organizare a acestor capacitæfli într-o sintezæ productivæ. 17 Unii au væzut chiar în fluctuafliile neregulate
ale pieflei bursiere o reprezentare imperfectæ, dar promiflætoare, a potenflialelor colaborative ale multitudinii. 18 Supracodarea
øi aparatul de capturæ începeau acum sæ arate ca niøte mituri obscure de stînga, care se dizolvau la lumina
solaræ a puterii de cooperare – exact aøa cum apæruseræ dintotdeauna pentru teoreticienii liberali ai societæflii civile.
Ceea ce dispærea din toate acestea erau ideile lui Tronti însuøi, convingerea sa pasionatæ cæ muncitorii trebuie sæ se
debaraseze de structurile organizaflionale care transformæ munca øi energia lor vitalæ în forfla motrice a capitalului.
13. Mario Tronti, Operai e Capitale,
Torino, Einaudi, 1966/
ed. a 2-a italianæ 1971; traduceri
parfliale în englezæ
notate mai jos.
14. Antonio Negri, Marx Beyond
Marx: Lessons on the
Grundrisse, New York, Autonomedia,
1991/ versiunea
italianæ, 1979.
15. Gilles Deleuze, Foucault,
London, Athlone Press,
1988.
16. Crowdsourcing: neologism
apærut în 2006, compus din
crowd (mulflime) øi outsourcing
(externalizarea muncii).
Desemneazæ o metodæ de
dezvoltare prin care companiile
de produse digitale
utilizeazæ clienflii sau utilizatorii
unui produs pentru a
obfline conflinutul acestuia
sau chiar pentru rezolva
anumite probleme structurale.
(N. red.)
17. Pentru aceste perspective,
vezi lucrarea Fundafliei P2P,
condusæ de Michael Bauwens
(http://p2pfoundation.
net).
18. Vezi paragraful final din Yann
Moulier-Boutang, „Finance,
instabilité et Gouvernabilité
des externalités“, Multitudes
31 (iarna 2007). Articolul a
provocat o scindare profundæ
în consiliul editorial, în
special dupæ ce criza din vara/toamna
lui 2008 a arætat
incontestabil cæ banul-credit
stæ la baza mecanismelor
de control ale societæflii neoliberale.
9