Descarcă revista în format PDF - idea

verso: un dosar Mike Davis
tuit 83 de miliarde de dolari în preluæri, fuziuni øi sciziuni de corporaflii:
tranzacflii pe hîrtie, care au implicat cu 11 miliarde de dolari mai mult
decît totalul noilor investiflii productive în echipamente de bazæ øi maøini.
53 Aceastæ explozie de schimburi în capitalul fictiv a produs, ca øi
sectorul de sænætate, extreme de venit/statut profesional, nemediate
prin categorii mijlocii substanfliale: juriøtii de rang înalt din corporaflii,
cîøtingînd „salarii“ de 250 $ pe oræ, alæturi de observatorii øi secretarii
cu 4 $ pe oræ. Ca sæ-øi asigure în continuare supraexploatarea forflei
lor de muncæ, în mare parte femininæ, øi ca sæ scape de viitorul pericol
al unei rebeliuni „9–2–5“, marile bænci øi „supermarketurile“ financiare,
ca Merrill Lynch, American Express, Citibank øi BankAmerica
Corp., vizeazæ, în termenii publicafliei Wall Street Journal, „pentru
creøterea viitoare, zonele cu prefluri mici din Centura însoritæ, aøa cum
fæcuseræ, cu decenii în urmæ, companiile industriale, atunci cînd s-au
mutat din Nord-Est în Sud. Cautæ locuri unde munca, terenul, electricitatea
øi taxele sînt ieftine“. 54
* Creøterea sectorului fast-food este o expresie dramaticæ a ceea ce
s-ar putea numi industrializare via „reproducere-substituflie“, în urma
proletarizærii crescute a femeilor. Declinul salariilor reale în anii 1970
a dus la dublarea participærii forflei de muncæ a femeilor cæsætorite, cæci
familiile din clasa muncitoare socoteau cæ aveau nevoie de douæ venituri
ca sæ-øi poatæ menfline un nivel fordist de consum de masæ. Între
timp a crescut øi numærul femeilor aflate în situaflia de a se gospodæri
singure, rezultat al confruntærii cu „fuga din cæsnicie“ a bærbaflilor, în
creøtere (un fenomen asociat, în parte, cu declinul participærii masculine
la forfla de muncæ øi, aøa cum am væzut, cu øomajul structural
epidemic în rîndurile bærbaflilor negri). În ambele cazuri, includerea
femeilor în rîndurile forflei de muncæ a fæcut sæ aparæ cererea de prînzuri
ieftine în afara casei. Astfel, în ultimul deceniu procentul meselor luate
în afara casei a crescut de la un sfert la o treime øi sînt indicii cæ producflia
în masæ de „fast-food“ va furniza, la sfîrøitul acestui deceniu,
jumætate din mîncarea unei familii. Rezultatul este cæ numai Mac Donald’s
angajeazæ astæzi mai mulfli muncitori decît întreaga industrie americanæ
fundamentalæ a oflelului. Pentru nenumærafli investitori øi noi
antreprenori, francizele fast-food (ca øi locuinflele proprietate personalæ
sau punctele de vînzare pentru calculatoare personale) au devenit
investiflii lucrative. Dar pentru cei mai mult de un milion de muncitori
la fast-food (precum øi pentru alte douæ milioane de angajafli în
sectorul alimentaflie în resturantele øi institufliile mai tradiflionale),
aceastæ industrie este ultima speranflæ a unei angajæri, plætite cu o medie
salarialæ sub cea a lucrætorilor agricoli. 55
Economia de nivel scindat
Ce putem spune despre viitoarea formæ a structurii profesionale øi de
clasæ americane Prognoze oficiale recente ale Biroului de Statisticæ a
Muncii din Statele Unite indicæ drept tendinflæ predominantæ o continuæ
integrare a femeilor în profesiile cu salarii mici. Iatæ care sînt aøteptærile
pentru primele zece ocupaflii despre care se estimeazæ cæ vor avea
cea mai mare creøtere absolutæ în timpul anilor 1980:
Tabelul unu
(Numere în mii) 56
Ocupaflie Total angajafli Creøtere estimatæ % femei Salariul mediu
*1981 1990 în 1981 sæptæmînal în 1981
Total 72.491 16.800 39,5 289 $
1. secretare 3.199 700 99,3 230 $
2. ajutoare de asistente 832 508 84,3 172 $
3. portari 993 501 14,6 219 $
4. funcflionari (vînzæri) 1.032 479 60,3 178 $
5. casieri 712 452 85,1 227 $
6. asistente 1.168 438 95,8 332 $
7. camionagii 1.560 415 2,1 314 $
8. fast-food 1.000 400 50,9 171 $
9. funcflionari (birouri) 2.082 378 76,2 201 $
10. ospætari 532 360 85,1 150 $
* Numai angajaflii cu normæ întreagæ.
În termeni sectoriali, pentru serviciile directe se aøteaptæ o creøtere de
aproximativ 53% (sau 7.202.000) pînæ în 1990; pentru comerfl (cu ridicata
øi cu amænuntul), una de aproximativ 28% (sau 6.184.000); iar industria
producætoare de aproximativ numai 5% (bunuri de lungæ folosinflæ
+ 1.014.000; cele de scurtæ – 257.000). Angajarea în sectorul public –
care în sfertul de secol anterior a fost responsabilæ de 2 la sutæ din crearea
de noi locuri de muncæ – se va reduce drastic (adæugînd cu 100.000
de noi locuri de muncæ mai puflin decît sectorul bancar øi imobiliar), în
timp ce învæflæmîntul postelementar, odinioaræ o puternicæ sursæ de promovare
la locul de muncæ, va renunfla la 251.000 de posturi, în urma
noului „declin al natalitæflii [baby bust]“. 57 Cu toate acestea, cota de absolvenfli
de studii superioare va creøte cu 12 sau 13 milioane pe parcursul
deceniului, dintre care un sfert vor fi trimiøi, probabil, în rîndurile
înfloritoare ale funcflionarilor sau muncitorilor „supracalificafli“ din servicii.
(Între 1970 øi 1982, procentul absolvenflilor de facultate angajafli în profesiuni
tehnice sau liberale a coborît de la 65% la 54% – în pofida atît
de læudatei creøteri a noilor industrii „de înaltæ tehnologie [high-tech]“. 58 )
Între timp, clasa muncitoare tradiflionalæ, sindicalizatæ, din industrie,
construcflii øi transporturi va continua sæ fie supusæ presiunilor unor angajatori
feroce. Sindicatele cele mai puternice, din sectorul productiv al
bunurilor de folosinflæ îndelungatæ, au fost øantajate prin ameninflarea cu
închiderea în masæ a uzinelor, pentru obflinerea unor concesii asupra
salariilor øi, chiar mai important, asupra reglementærilor muncii, concesii
care, cumulativ, prezic disoluflia modelului negocierii de tip naflional.
Dar aceastæ fragmentare treptatæ a sindicalismului industrial (care ameninflæ
în egalæ mæsuræ muncitorii din industriile dereglementate ale
transportului øi comunicafliilor) este mai puflin catastrofalæ totuøi decît
recentul succes al nimicirii sindicatelor din construcflii øi din industria bunurilor
de scurtæ folosinflæ. Într-unul dintre cazurile majore – ambalarea
cærnii –, angajatorii au dat, realmente, peste cap cincizeci de ani de sindicalism
militant øi de negociere-„model“, pentru a transforma o industrie
bine plætitæ într-un sector cu salarii mici, cum fusese cîndva, øi nesindicalizat
(diminuærile salariale în ambalarea cærnii de porc au atins în medie
50% sau mai mult).
177