Descarcă revista în format PDF - idea

arhiva
ralistæ. Într-adevær, transformarea cunoaøterii în marfæ este forfla motrice øi obiectivul central al statului schumpeterian
al concurenflei, pînæ la nivelul la care vîrful producfliei capitaliste este redefinit ca inovaflie tehnologicæ øi managerialæ (în
special în sfera financiaræ). Ca urmare, orice rod al aspirafliei øi experienflei umane poate fi tratat ca o marfæ øi, mai mult,
ca investiflie într-un sine antreprenorial, aøa cum sugereazæ economistul Gary Becker cu nofliunea sa de „capital uman“. 24
Europenii resimt astæzi eøecul capitalului øi atunci cînd educaflia øi cultura vin gata ambalate, cu un prefl care le desfigureazæ,
chiar dacæ nu le face total inaccesibile.
Paradoxal, tulburærile cauzate de aceastæ capitalizare a cunoaøterii sînt, în acelaøi timp, un factor principal al orbirii societæflii,
dar øi o øansæ de a pune noile state ale coexistenflei umane sub regimurile de vizibilitate neoliberale. Colaborærile dintre
artiøti øi specialiøti în øtiinfle sociale, organizaflii sindicale øi miøcæri ecologiste, din timpul ultimului ciclu de manifestaflii
alternative antiglobalizare, iar acum în jurul temei „existenflei precare“ din economia flexibilæ, au fæcut un pas înainte
prin capacitatea de a numi øi descrie efectele procesului de transformare neoliberalæ. Arta a devenit un mijloc de investigaflie,
înrudit cu øtiinfla socialæ, dar ireductibilæ la aceasta. În mod similar, o organizaflie transnaflionalæ ca Attac, a cærei criticæ
economicæ a cîøtigat ceva influenflæ în flæri social-democratice ca Norvegia, încearcæ sæ aducæ la vizibilitate influenfla negativæ
a unei valute færæ stat, privatizate, asupra domeniilor fundamentale ale muncii omeneøti øi mediului natural, dar øi
asupra domeniului cultural-øtiinflific, care constituie o a doua naturæ sau un mediu artificial (la fel de necesar ca aerul
pe care-l respiræm – øi la fel de susceptibil de a fi poluat). 25 Ascensiunea Partidului Socialist de Stînga în Norvegia (care
a obflinut 12,5% din voturile electoratului la alegerile generale din 2001) reprezintæ o tentativæ de traducere politicæ
a unor astfel de investigaflii. Cînd artiøtii încep sæ exploreze operafliunile capitalului øi sæ arate direct cazurile de eøec al
capitalului, ei participæ cu propriile lor metode expresive la oferirea unui ræspuns complex dat instalærii graduale a regimului
concurenflei, impus ca set unic de reguli exclusive øi tot mai intolerante pentru stærile problematice øi irevocabil multiple
ale coexistenflei umane în societate. Procesul de explorare øi de interpelare a acestor stæri, în prezent invizibile, este
doar un aspect al eforturilor mai largi de constituire a unor formafliuni sociale care ar putea acfliona în comun, avînd
nu numai interese obiective comune, ci fiind, potenflial, chiar interesate unele de altele.
Problema nu este însæ numai eliminarea progresivæ a institufliilor culturale naflionale, laolaltæ cu canoanele lor învechite
de frumusefle øi idealurile lor elitiste de identitate. Arta contemporanæ se confruntæ cu o problemæ øi mai profundæ:
pentru a supravieflui ca practici de explorare øi transformare, pentru a genera suficient interes øi implicare în reconstituirea
unei sfere culturale socializate sub auspicii noi, ea trebuie sæ se debaraseze de dependenfla lor mai flagrantæ sau
mai subtilæ de noile instituflii de orientare corporatistæ, care promoveazæ o subiectivitate oportunistæ øi flexibilæ. Iar lucrul
acesta este mai uøor de spus decît de fæcut, dupæ cum o demonstreazæ relafliile ambigue între producætorii culturali
din circuitul muzeelor øi activiøtii în cæutarea unor forme de organizare a muncii precare. 26 E uøor sæ investeøti într-o
micæ angoasæ despre instrumentalizarea biopoliticæ a propriei creativitæfli, pentru a produce un nou produs de niøæ pentru
pieflele originalitæflii – øi e tot atît de uøor sæ critici o asemenea investiflie. Într-adevær, hiperindividualizarea øi capitalizarea
universalæ par a fi formula însæøi a rupturii solidaritæflilor øi a aparifliei fascismului liberal. Mult mai complicatæ –
aøa cum descoperæ acum cei implicafli în miøcærile sociale ale precaritæflii – este crearea unor linii de invenflie øi criticæ,
ce se vor consolida mutual în diferenflele lor, dincolo de diviziuni profesionale øi de clasæ. În acest sens, rolul producætorilor
de cunoaøtere în recrearea unei capacitæfli de a spune „noi“ poate fi decisiv. 27 Urmærind o nouæ transvaluare a
vechilor valori naflionale, s-ar putea sæ ajungem la ceea ce lipseøte în momentul de faflæ: o constituflie durabilæ a multiplicitæflii.
Dar nu existæ nicio asigurare cæ acest potenflial se va realiza vreodatæ.
Adeziunea celor zece membri noi la Uniunea Europeanæ subliniazæ aceastæ dificultate. Problema este cæ niciuna dintre
aceste flæri nu are vreun interes în menflinerea condifliilor unui stat al protecfliei sociale, pe care nu øi-l pot permite,
øi ale cærui restricflii ar bloca propria lor cale de dezvoltare. Nu pot atunci decît sæ „adere la Uniune“ pe motive ræzboinice
– aøa cum a dovedit-o recrutarea anticipatæ a anumitor foste state estice în Ræzboiul din Irak. Lupta pentru susflinerea
petrodolarului SUA devine o garanflie paradoxalæ a suveranitæflii, exact în momentul înglobærii într-o ierarhie supranaflionalæ.
De parcæ proiectul de lungæ duratæ de a deveni un membru cu drepturi depline al UE nu putea fi realizat decît
trecînd printr-un vis american. Desigur, marile visuri sînt fireøti, pozitive, dupæ decenii de ocupaflie stræinæ. Dar ceea
ce cîfliva observatori estonieni consideræ a fi o culturæ contemporanæ a narcisismului autosuficient (punctatæ sau stræpunsæ
de neîncredere profundæ øi agresivitate) ar putea fi înfleles øi ca mod de a face faflæ unei schimbæri traumatizante,
în sensul sociologului polonez Piotr Sztompka, care vorbeøte chiar despre o „traumæ a victoriei“. 28 Cum sæ împrumufli
tangibilitate øi vizibilitate publicæ unor libertæfli teoretice cærora nu le corespund amelioræri substanfliale O întreagæ cartografie
a existenflei a fost redesenatæ în cincisprezece ani. Statutul de clasæ ambiguu øi integrarea incertæ a unor populaflii
întregi din toatæ partea esticæ a Europei, înæuntrul Europei Noi øi dincolo de ea, justificæ necesitatea unor practici artistice
lucide øi provocatoare, care pot revela øi transforma conflictele inconøtiente de sub suprafafla experienflei contem-
24. Gary Becker, Human Capital:
A Theoretical and Empirical
Analysis with Special
Reference to Education, University
of Chicago Press,
1993/1964.
25. Vezi www.attac.no øi
www.attac.org.
26. Întîlnirea ratatæ dintre artiøti
øi activiøti la conferinfla Klartexte!
de la Berlin, din ianuarie
2005, a fost un exemplu
pentru aceastæ ambiguitate.
Dupæ cum scrie Marcelo Expósito:
„Este esenflial sæ înflelegem
ce blocheazæ compatibilitatea
în practicæ dintre
remarcabila lucrare Micæ
dramæ postfordistæ [Kleines
postfordistisches Drama] a
lui Marion von Osten despre
noile cifre ale producfliei
culturale øi procesul necesar
de organizare politicæ a
unor subiecfli sociali precari,
susflinut de Alex Foti de la
Chainworkers“. Vezi recenzia
lui Expósito, “Hablando
Claro“, Brumaria, 5, Barcelona,
2005.
27. Vezi textul semnat Intermittent
français du spectacle,
„La puissance du nous“ , la
www.cip-idf.org/article.
php3id_article=1124.
Caracterul absolut intraductibil
al acestui text, îmbibat
de ræmæøiflele statului francez
al protecfliei sociale, spune,
în sine, multe despre dificultatea
stabilirii unor solidaritæfli
la nivel european.
28. Piotr Sztompka, The Ambivalence
of Social Change: Triumph
or Trauma (2000),
online la http://skylla.
wz-berlin.de/pdf/2000/
p00-001.pdf. Vezi øi contribuflia
lui Sztompka la J. C.
Alexander et al., Cultural
Trauma and Collective Identity,
Berkeley, University of
California Press, 2004.
31