Vocabularul culinar in greaca si latina - fisier pdf - Clasice.ro

melca 1
ajrgurotruvfhma: (Gal. De rebus 6, 811) kaqavper ge kai; th'" kaloumevnh" para;
JRwmaivoi" mevlkh" ejyucrismevnh" ajfrogavlaktov" te kai; tw'n dia; gavlakto" ejdesmavtwn
yucrw'n, oJpoi'ovn ejsti kai; to; kalouvmenon ajrgurotruvfhma. E vorba probabil de un fel de
2 . Este foarte po<strong>si</strong>bil ca
atât Chciteze
argyrotryphema) 3
Numele apare probabil începând cu secolul I p.
9. to; ajrtolavganon a-
jArtolavganon
ei este un compus d<strong>in</strong> a[rto" pâ<strong>in</strong>e 4 lavganon, tip de p
grâu (semivdali"cf. lat. laganum 5 ), un derivat de la verbul lagaivw
. Ar putea fi de fapt p lavganon, 6 .
Numele ajrtolavganon apare numai 7 la Pl<strong>in</strong>ius (Pl<strong>in</strong>. Nat. 18,
18, 105) sub forma artolaganus; acesta
de pâ<strong>in</strong>e 8 . ajrtolavganon este echivalat cu laganum de medicul lat<strong>in</strong> Caelius
Aurelianus (Cael. Aur. Chron. 2, 13, 177), traducându-l poate d<strong>in</strong>tr-un tratat pierdut al lui
Soranos.
apare la Athenaios, care
eij" de; to; kalouvmenon ARTOLAGANON ejmbavlletai oijnavrion
ojlivgon kai; pevperi gavla te kai; e[laion ojlivgon h] stevar.
-l precizeze în acest
cuvântului. Pl<strong>in</strong>ius, , care
, ajrtolavganon.
10. a[ttana / oJ ajttanivt(/d)h" (?)
[Attana ul de
s.u. a[ttana) thvgana kai; plakou'" oJ ejpV aujtw'n
skeuazovmeno". Este s<strong>in</strong>gura atestare a cuvântului, noi neputând fi <strong>si</strong>guri nici de forma
substantivului, fie un fem<strong>in</strong><strong>in</strong> s<strong>in</strong>gular, fie un neutru plural
ychios cu thvgana. Etimologia
9 îl apropie de termeni precum atena, adtanus, atanuuium,
atanulus, nume etrusce de cupe folo<strong>si</strong>te în ceremonii religioase. Forma ajttanivth" este un
1
Melca, înrudit probabil d<strong>in</strong> punct de vedere etimologic cu mulgere ,
u. Col. 12, 8, 1-2. Cf. Apic. § 304; Anthim. § 78; CIL 6,
30993. Cuvântul a fost împrumuthJ mevlka, cf. Therap. 2, 261, 20; Gp. 18, 21, 1.
2
biancomangiareblanc-mangercf. P. Artu<strong>si</strong>, La scienza
<strong>in</strong> cuc<strong>in</strong>a e l' arte di mangiare bene, Roma, Newton Compton, 1973, p. 410.
3
nte care au ca prim element gr. a[rguro": e.g. argyraspides (Liu. 37, 40,
7), argyrocor<strong>in</strong>thus (CIL 6, 327), argyrodamas (Pl<strong>in</strong>. Nat. 37, 144).
4
ajrarivskw . 2. (Pisani) împrumut d<strong>in</strong> iranianul *arta cf. av. asa ard
ajlevw arto
5
V. laganum II, B, 20.
6
V. lavganon, lagavnion II, C, 42.
7
Fam. 9, 20, 2). V. artolaganus III, B,
3.
8
V. artolaganus III, B, 3.
9
Cf. A. Ernout, Philologica, I, Paris, 1946, p. 28.
144