Vocabularul culinar in greaca si latina - fisier pdf - Clasice.ro

scriblta d<strong>in</strong> miere (ibid.) itaque de scrib[i]lta quidem non
m<strong>in</strong>imum edi, de melle me usque tetigiscribilta
(frigida)
, scribilta se deosebea de placenta tocmai pr<strong>in</strong>
placenta,
scribilta.
scribilta scribilta
puternic, le ardea mâ<strong>in</strong>ile: (Mart. 3, 17, 1-2) Circumlata diu men<strong>si</strong>s scribilta secundis /
urebat nimio saeua calore manus
-patru ori peste ea: (ibid. 3-4) Sed magis
ardebat Sabidi gula: prot<strong>in</strong>us ergo / sufflauit buccis terque quaterque suis. a început
-a putut s-
merda): (ibid. 5-6) Illa quidem tepuit digitosque admittere uisa est, / sed nemo
potuit tangere: merda fuit. Comesenii nu-
aparenta scribilta,
respectiva oare între scribilta
merda d<strong>in</strong> moment ce au putut fi confundate. De rema scribilta
30. sphaerta / spaerta Sfera
Spaerta este un tip de D<strong>in</strong> punct de vedere
etimologic este probabil un împrumut d<strong>in</strong>tr-un neatestat sfairivth", cu sufixul -th" specific
numelor de dulciuri. Es
la sphaera sfai'ra cu
Spaerta spira 1 placenta. Una d<strong>in</strong>tre
spira aspaerta
a spira
Cato, spaerta apare numai la el într-Cat. Agr. XCI, § 82) Spaerta
<strong>si</strong>c facito: ea într-spira: (ibid.) spaertam <strong>si</strong>c facito, ita uti
spiram, ni<strong>si</strong> <strong>si</strong>c f<strong>in</strong>gito
pumn: (ibid.) de tractis, caseo, melle sphaeras pugnum altas facito; se pun apoi pe un blat
espira ibid.) eas <strong>in</strong>
solo componito densas: eodem modo componito atque spiram itemque coquito.
lui spaerta
lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana (ap. Ath. 647d) de -
s---o spira -
locul într-o pia
31. spira / spirula a
1 V. spira III, B, 31.
233