Vocabularul culinar in greaca si latina - fisier pdf - Clasice.ro

sacrificiale selhvnh 1 : (Phot. Lex. s.u. selhvnh) povpanon o{moion tw/ ' ajstevri. Nu este, deci,
turte.
65. oJ skriblivth"
Skriblivth" â. Î 2 numele ei este un împrumut d<strong>in</strong>
lat<strong>in</strong>escul scrib(i)lta 3 , care desemn un produs de patiserie identic cu placenta 4 d<strong>in</strong> care
este probabil la
râ un împrumut d<strong>in</strong> grecescul *streblivth" ectivul
streblov" cu sufixul th" specific numelor de patiserie.
S<strong>in</strong>gura atestare a numelui apare în lista lui Chry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong> Tyana, care
cu : (Chry<strong>si</strong>pp.
Tyan. ap. Ath. 647d) ejk turou' dev, fh<strong>si</strong>v, givnetai plakounthra; tavde: e[gcuto" 5 ,
skriblivth" 6 , soubivtullo" 7 .
-
66. hJ spei'ra / hJ spi'ra
Spei'ra
un sufix *-ya2 prov<strong>in</strong>e d<strong>in</strong>tr-
substantivele spavrton spavrganon ci o atestare
în care spei'ra
Ch spi'ra, care fie este
spei'raei la i
d<strong>in</strong> lat<strong>in</strong>escul spira, numele unei atestate la Cato 8 -hry<strong>si</strong>ppos d<strong>in</strong>
dulciuri a Cato, fie, mai
, d<strong>in</strong>tr-un tratat l<strong>in</strong>gvistic cum era cel al lui M. Verrius Flaccus 9 ). Numele lat<strong>in</strong>esc
spira , , un împrumut d<strong>in</strong>tr-un grecesc spei'ra
spei'ra 10 care a fost împrumutat în lat. spira, iar d<strong>in</strong>
mprumutat în grecescul spi'ra. Î
hry<strong>si</strong>ppos
d<strong>in</strong> Tyana nu mai
ap. Ath. 647d)
spi'ra: kai; ou|to" ejk turou' givnetai,
Cat. Agr. §
77).
1
V. selhvnh II, A, c, 7.
2
Cf. Schwyzer, Gr. Gr., p. 644, n. 2.
3
V. scrib(i)lta III, B, 29.
4
V. placenta III, B, 1.
5
V. e[gcuto" II, C, 17.
6
skirbaiths.
7
V. <strong>si</strong>bitillus III, B, 32.
8
V. spira, spirula III, B, 31.
9
În tratatul De uerborum <strong>si</strong>gnificatu explicându-l: (Ver. Fl. Verb. 330) Spira
10
h speivra
vocabularul <strong>cul<strong>in</strong>ar</strong>.
182