gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina

Fiecare caracter este determinat de o bazǎ molecularǎ formatǎ din
proteine, care se manifestǎ prin variabilitatea calitativǎ şi cantitativǎ, sub forme,
care sunt avantajoase, sau dezavantajazoase pentru individ sau specie.
La baza variabilitǎtii caracterelor stau: mutaţia şi recombinarea,
mecanisme care se întrepǎtrund şi dezvoltǎ trasǎturile, ca stǎri posibile ale
caracterelor, care sunt comune şi rare.
În accepţiunea modernǎ organismul uman poate fi asemǎnat cu un
sistem cibernetic hiperintegrat, adaptabil, format dintr-un ansamblu de
elemente interdependente care funcţioneazǎ armonios şi evolueazǎ în sensul
legilor universale.
Pentru fiziopatologie, armonia funcţionalǎ reprezintǎ realizarea cuplǎriidecuplǎrii
funcţiilor contradictorii: activitate (sistolǎ)- repaus (diastolǎ), în cadrul
unor cicluri: ritm, frecvenţǎ, periodicitate, dictate de sincronizatorii interni şi
externi, prin care sistemul biologic uman se intergreazǎ în ansamblul mediu
intern-mediu extern.
Sistemul biologic este format din mai multe subsisteme riguros
controlate şi coordonate, care se desfǎşoarǎ dupǎ un program, având ca scop
realizarea performanţei sistemului.
Constituţia
Încercarea de împǎrţire a oamenilor dupǎ constituţie a permis stabilirea
a numeroase criterii de clasificare, dintre care, urmǎtoarele încearcǎ sǎ
realizeze o corelaţie între caracterele morfo-funcţionale ale ansamblului şi cele
legate de proprietǎţile subsistemelor acestui ansamblu sau cu cele ale activitǎţii
nervoase superioare.
Tipologia
-dupǎ proprietǎţile structurale: tipul respirator, muscular, digestiv,
cerebral.
-dupǎ proprietǎţile funcţionale:
-tipul hipotonic şi astenic (corespunzǎtor tipului respirator şi celui
cerebral)
-tipul normotonic, normostenic, atletic (corespunzǎtor tipului
muscular);
-tipul hipertonic, hiperstenic şi picnic, corepunzǎtor tipului digestiv.
-dupǎ activitatea nervoasǎ superioarǎ fundamentalǎ, care are la bazǎ
corelaţia dintre intensitatea proceselor metabolice de coordonare şi integrare a
funcţiilor, realizatǎ de sistemul neuroendocrin precum şi legǎtura cu mediul
ambiant, sunt descrise patru tipuri constituţionale:
- tipul sanguin;
- tipul flegmatic;
10