gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina
gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina
gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Apariţia respiraţiei periodice este un fenomen normal care apare în<br />
timpul expunerii la hipobarism <strong>şi</strong> este predominant în timpul somnului. Se<br />
caracterizează prin alternanţa perioadelor de hiperpnee cu cele de apnee<br />
(respiraţie de tip Cheyne-Stokes).Durata apneei, în general, nu depăşeşte 3-10<br />
secunde, dar uneori poate fi de peste 15 secunde. Apare constant la toate<br />
persoanele care sunt expuse unei altitudini superioare pragului personal al<br />
presiunii atmosferice <strong>şi</strong> este mai severă în primele nopţi, poate deveni<br />
moderată odată cu aclimatizarea dar dispare numai odată cu revenirea la<br />
altitudinea de domiciliu. Devine mai pronunţată pe măsura ascensiunii <strong>şi</strong> poate<br />
induce panică trezind subiectul din somn, fie în timpul apneei, fie în timpul<br />
intervalului postapneic. Durata somnului este neschimbată dar trezirile sunt<br />
frecvente <strong>şi</strong> perioadele de somn cu unde lente (perioadele 3 <strong>şi</strong> 4 ale somnului)<br />
sunt mai scurte.<br />
Edemele periferice <strong>şi</strong> edemul facial sunt semne relativ comune. În<br />
momentul în care apar ca semn izolat, fără alte manifestări ale bolii înălţimilor,<br />
nu este contraindicată ascensiunea. Devin mai accentuate odată cu creşterea<br />
altitudinii, fiind mai frecvent întâlnite la femei decât la bărbaţi. Cedează odată<br />
cu revenirea la altitudinea de bază.<br />
Edemul cerebral <strong>şi</strong> edemul pulmonar sunt complicaţiile majore ale bolii<br />
înălţimilor. În fapt sindromul acut al înălţimilor este considerat a fi o formă<br />
subclinică a edemului cerebral. O discretă ataxie locomotorie poate fi prezentă<br />
în formele severe ale bolii înălţimilor, fără semne clare de edem cerebral, dar<br />
ca regulă ea trebuie să atragă atenţia asupra sa. Interesant este faptul că<br />
edemul cerebral al altitudinilor înalte nu afectează testul deget-nas pentru<br />
relevarea ataxiei. Fiziopatologia edemului cerebral al altitudinilor înalte pare a fi<br />
legată de scăderea presiunii parţiale a oxigenului. Această scădere a presiunii<br />
parţiale a oxigenului produce o vasodilataţie cerebrală <strong>şi</strong> dacă mecanismele<br />
autocompensatorii nu reuşesc compensarea, apare o creştere a presunii<br />
intracapilare care favorizează apariţia transudatului.<br />
Expunerea la altitudine, asociată efortului fizic, este recunoscută drept<br />
cauza edemului pulmonar ce apare la persoanele neaclimatizate, chiar fără<br />
antecedente de boală. Date recente arată că, până <strong>şi</strong> locuitorii de la mari<br />
înălţimi, care sunt aclimatizaţi, pot dezvolta edem pulmonar dacă revin la<br />
înălţime după o şedere relativ scurtă la altitudine joasă. Fiziopatologia edemului<br />
pulmonar de altitudine este diferită de cea a edemului cerebral. Se pare că este<br />
cauzat de apariţia unei zone restrânse de vasoconstricţie hipoxică în patul<br />
vascular pulmonar restrângând fluxul sanguin la un număr redus de vase <strong>şi</strong><br />
drept urmare rezultă o creştere a presiunii vasculare. Conţinutul în proteine a<br />
lichidului extravazat este crescut. Edemul răspunde favorabil la repaus <strong>şi</strong><br />
oxigenoterapie <strong>şi</strong> în general nu apare la subiecţii care ascensionează gradual<br />
la mare înălţime sau care în primele zile de după ascensiune nu fac eforturi<br />
fizice.<br />
19
Change language