01.06.2013 Views

gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina

gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina

gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

disulfurice între monomerii de fibrina. După formarea sa, cheagul stabilizat de<br />

fibrinǎ fixeazǎ fibroblaştii din ţesutul conjunctiv perilezional.<br />

Tot sub acţiunea FXIII se produc legǎturi covalente între fibrinǎ <strong>şi</strong><br />

fibronectinǎ cu ajutorul cǎreia fibrina se leagǎ de colagenul peretelui vascular.<br />

Fibronectina este consideratǎ o glicoproteinǎ de adeziune (Alături de<br />

fibrinogen, factorul von Willebrand <strong>şi</strong> trombospondinǎ), fiind recunoscutǎ de<br />

receptorii celulari specifici denumiţi integrine. Principala sursǎ de fibronectinǎ<br />

plasmaticǎ este hepatocitul, dar ea este produsǎ <strong>şi</strong> de endoteliul vascular,<br />

fibroblaşti <strong>şi</strong> macrofage (49).<br />

Faza trombodinamica a coagulării<br />

Pentru a deveni mai rezistent, cheagul de fibrina I, sufera douǎ procese<br />

fizice, sinereza <strong>şi</strong> retracţia sa.<br />

1)Sinereza-consta în remanierea cheagului lax de fibrina prin eliminarea<br />

unei cantităţi mici de apa <strong>şi</strong> electroliţi din ochiurile reţelei de fibrina. Cheagul<br />

devine astfel mult mai omogen structurat, crescându-i rezistenta mecanica. Se<br />

formeaza în acest mod cheagul lax omogen reticulat cu un volum redus cu<br />

15% faţa de cel format anterior sinerezei, în structura caruia exista plachetele<br />

sanguine responsabile pentru procesul de retracţie ce urmeaza.<br />

2)Retracţia cheagului-consta în formarea cheagului ferm, dens, redus<br />

la1/8 din volumul anterior, datorita actiunii trombosteninei, proteina contractila<br />

din citoplasma plachetelor sanguine.<br />

Reglarea procesului de coagulare<br />

În absenţa sistemelor de control <strong>şi</strong> autolimitare,procesul de coagulare ar<br />

depă<strong>şi</strong> limitele fiziologice admise, s-ar consuma la fiecare microleziune<br />

vasculara întreaga cantitate de substrat disponibilǎ, cu efecte dezastruoase<br />

pentru organism.<br />

Sistemul inhibitor al coagulării este compus din inhibitori fiziologici ai<br />

coagulării <strong>şi</strong> inhibitori patologici.<br />

1)Inhibitorii fiziologici sunt reprezentaţi de:anticoagulanţi ce acţioneaza<br />

împotriva factorilor intermediari ai coagulării. Cei mai importanţi reprezentanţi ai<br />

acestei categorii sunt:antitrombina III(AT-III), cofactorul II al heparinei (HCII),<br />

inhibitorul cǎii mediate de factorul tisular <strong>şi</strong> sistemul proteinei C.<br />

2)Inhibitorii patologici ai coagulării sau antifactorii sunt reprezentaţi de<br />

anticorpi specifici împotriva factorilor plasmatici ai coagulării. Rolul lor este de a<br />

neutraliza în mod specific factori procoagulanţi cum ar fi: antifactorul VIII,<br />

173

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!