gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina

În istoria medicinii, conceptul de etiologie a fost în strânsă legătură cu
dezvoltarea ştiinţelor în epoca respectivă. În funcţie de concepţia filozofică
dominantă a timpului şi în funcţie de cunoştiinţele acumulate până în perioada
respectivă, s-au formulat mai multe concepte despre etiologia bolilor.
­Teoria autogenă a lui Hipocrate – presupune că agentul etiologic se află
în interiorul organismului şi că boala se produce datorită modificărilor
cantitative şi/sau calitative ale celor patru umori (sânge, mucus, bilă
galbenă, bilă neagră).
­Teoria monocauzală - presupune că pătrunderea agentului patogen în
organism sau doar contactul cu acesta este singura cauză de boală.
­Teoria condiţionalistă - sugerează că rolul hotărâtor în apariţia bolilor îl
au condiţiile de mediu, în timp ce agentul patogen are doar rol secundar.
­Teoria constituţionalistă - acordă rol hotărâtor în apariţia bolilor
constituţiei organismului.
Etiologia bolilor cuprinde totalitatea factorilor suspectaţi de a fi
participanţi la producerea îmbolnăvirii. După prioritatea şi importanţa
intervenţiei lor, aceşti factori se clasifică în:
Factorii cauzali sau determinanţi - acţionează asupra organismului şi
declanşează îmbolnăvirea. Evidenţierea lor presupune o anamneză bine
condusă, un examen obiectiv minuţios al bolnavului şi investigaţii paraclinice
ţintite.
Factorii favorizanţi, adjuvanţi - potenţează intervenţia factorilor
determinanţi, conferind permisivitatea mai mare a organismului faţă de
îmbolnăvire, exemplu: oboseala, efortul fizic, anemia, etc.
Factorii de risc - sunt luaţi în consideraţie în totalitate pentru a susţine
caracterul multifactorial al afecţiunilor, numite adeseori "idiopatice", la care
cauza adevărată nu este cunoscută (exemplu în cazul hipertensiunii arteriale
esenţiale).
Factorul ereditar - agentul patogen acţionează la antecesori, unde
schimbă programul de funcţionare al organismului, imprimând un deficit sau o
disfuncţie, peste care, la urmaşi se grefează malformaţiile ulterioare, spre
exemplu: virozele la gravide în primele trei luni de sarcină sau tulburările
neuropsihice la copii proveniţi din părinţi alcoolici.
Sub aspect clinic recunoaşterea factorilor cauzatori ai producerii bolilor
stă la baza clasificării bolilor în cinci categorii distincte:
Boli cu determinism pur exogen: factorii fizici, chimici, biologici şi sociali
produc îmbolnăvirea organismului, fără a avea vreo legătură cu informaţia
genetică, exemplu: intoxicaţiile acute, traumatismele, etc.
Boli cu determinism predominant exogen: intervenţia factorilor, care
determină boala este amplificată şi direcţionată, sub aspect evolutiv de către
factorii endogeni ai organismului, exemplu: bolile infecţioase.
Boli cu determinism mixt: cele două categorii de factori se asociază în
proporţii diferite: cancer, diabet, HTA, etc.
13