gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina

de joncţiune ce intră în constituţia IgA.
IgAs din colostru şi laptele matern sunt sintetizate de către plasmocitele
care au migrat de la nivelul tractului digestiv matern către glanda mamară,
proces ce se intensifică către finele sarcinii şi în cursuI alăptatului. O mică
fracţiune din aceste IgAs provin din IgA serice polimerice care ataşează piesa
de transfer în contact cu celulele epiteliale din glanda mamară ce le facilitează
excreţia.
Aceşti Ac sunt vehiculaţi la nivelul tractului digestiv al copilului sub formă
de microvezicule în citoplasma neutrofilelor şi monocitelor din secreţia lactată.
IgAs astfel transportate sunt eliberate în lumenul intestinal al copilului ca
urmare a stimulării acestor celule secundar contactului lor cu germenii din flora
bacteriană intestinală.
IgA joaca un rol important în apărarea antibacteriana de la nivelul
mucoaselor, limitează pătrunderea alergenelor exogene (ex: pneumoalergene)
şi au anumite implicaţii asupra menţinerii toleranţei.
3. Imunoglobulina M (IgM) - este imunoglobulina cea mai raspandită. Se
caracterizează pintr-o greutate moleculară mare şi un conţinut ridicat de
glucide. Anticorpii de tip IgM apar predominant în cursul răspunsului primar,
rata sintezei lor fiind controlată prin nivelul IgG.
IgM nu traversează placenta; în schimb, activează intens cascada
complementului. IgM nu posedă activitate reaginică, însă se fixează intens prin
fragmentul Fc la membrana diverselor celule ale imunităţii (macrofage,
limfocite, granulocite).
IgM cuprind două subclase IgM1 şi IgM2. Obişnuit, în clasa IgM se includ
hemaglutininele grupelor sanguine ABO, majoritatea anticorpilor antibacterieni
(aglutininele) şi anticorpii antivirali. IgM sunt caracteristice răspunsului imun
primar, locul lor fiind preluat în cursul răspunsurilor secundare de către IgG.
4. Imunoglobulina D (IgD) - prezintă o activitate de anticorp, o creştere
semnificativă de IgD s-a înregistrat în serul gravidelor, dar numai în timpul
travaliului, valoarea sa ante- şi postpartum fiind normală.
5. Imunoglobulina E (IgE) - corespunde anticorpilor denumiti "reagine"
(anticorpi reaginici) şi, mai recent, anticorpi homocitotropi, adică anticorpi care
au proprietatea de a se ataşa ferm de unele celule (în special mastocite)
provenite de la aceeaşi specie.
Pacienţii cu boala fânului, astm bronşic, eczemă atopică au concentraţii
de IgE semnificativ crescute dar au fost observate niveluri foarte ridicate de IgE
şi în unele boli parazitare provocate de Ascaris, Toxocara, Echinococus etc.
IgE se află în concentraţii extrem de reduse de aproximativ 500 ng/ml.
Concentraţia sa plasmatică creşte în caz de parazitoze, infecţii fungice, virale,
etc.
Producţia de IgE este unul dintre procesele cele mai strict controlate,
probabil datorită rolului important al acestor Ac în retrocontrolul răspunsului
imun ceea ce face ca titrurile mari de IgE să se asocieze numai unor perturbări
104