gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina
gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina
gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
mecanisme de reducere a căldurii stimularea transpiraţiei apare<br />
ca răspuns al activităţii simpatice <strong>şi</strong> depinde de o diferenţă<br />
optimă de temperatură între corp <strong>şi</strong> mediu. În plus pierderea de<br />
căldură prin evaporare este influenţată de umiditatea relativă a<br />
aerului. Dacă umiditatea aerului este redusă, evaporarea se face<br />
rapid, dar dacă este crescută transpiraţia, nu se mai evaporă,<br />
rămâne pe piele <strong>şi</strong> se scurge.<br />
Creşterea frecvenţei respiratorii: schimburile de aer cu mediul prin<br />
procesul normal al respiraţiei produce într-un oarecare grad pierdere de<br />
căldură, de<strong>şi</strong> este minimă.<br />
Pe măsură ce aerul este inhalat <strong>şi</strong> coboară prin căile respiratorii el este<br />
încălzit. Cel mai cald aer este la nivelul alveolar unde este încălzit de sângele<br />
microcirculaţiei alveolare. Acest aer încăzit este expirat apoi în mediu. Acest<br />
proces apare mai rapid în corpurile cu temperatură ridicată prin creşterea<br />
frecvenţei respiratorii. În felul acesta hiperventilaţia este asociată cu<br />
hipertermia.<br />
Mecanisme voluntare: ca răspuns la temperaturile crescute oamenii „se<br />
întind”, crescând suprafaţa corpului capabilă să piardă căldură, î<strong>şi</strong> reduc<br />
activitatea scăzând în felul acesta efortul muscular <strong>şi</strong> implicit producerea de<br />
căldură <strong>şi</strong> se îmbracă adecvat vremii calde.<br />
Cea mai eficace îmbracăminte pentru vremea caldă este cea în culori<br />
deschise <strong>şi</strong> lejeră, deoarece culorile deschise reflectă căldura <strong>şi</strong> îmbrăcămintea<br />
lejeră, largă, permite curenţi de aer care favorizează convecţia, conducţia <strong>şi</strong><br />
evaporarea.<br />
Sudoraţia <strong>şi</strong> regalarea acesteia de către sistemul nervos vegetativ<br />
Când corpul se supraîncălzeşte, glandele sudoripare secretă mari<br />
cantităţi de sudoare la suprafaţa pielii pentru a realiza o răcorire rapidă a<br />
corpului prin evaporare. Excitarea ariei preoptice din partea anterioară a<br />
hipotalamulsului stimulează sudoraţia. Impulsurile din această zonă care<br />
produce sudoraţie sunt transmise pe căile vegetative către măduva spinării <strong>şi</strong><br />
de aici pe căile simpatice către glandele sudoripare din întreaga suprafaţă a<br />
pielii.<br />
Debitul sudoral. Pe vreme rece, debitul sudoral este de fapt zero, dar pe<br />
vreme foarte călduroasă debitul sudoral este de la 0,7 l pe oră la persoanele<br />
neaclimatizate <strong>şi</strong> de până la 1,5-2 l pe oră la indivizii cu aclimatizare maximă la<br />
căldură. Astfel, în timpul sudoraţiei maximale, un individ poate pierde mai mult<br />
de 1,5 litri pe oră.<br />
Mecanismul secreţiei sudoripare. Glanda sudoripară este o structură<br />
tubulară alcătuită din două părţi: o porţiune răsucită, profundă, care secretă<br />
sudoarea <strong>şi</strong> o porţiune tubulară care se deschide la suprafaţa pielii. La fel ca <strong>şi</strong><br />
glandele salivare, porţiunea secretorie a glandei sudoripare secretă un lichid<br />
75