gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina

) Adaptarea activităţii cordului în şoc. Datorită descărcării
catecolaminice masive apar efecte inotrope şi cronotrope pozitive manifestate
prin creşterea forţei de contracţie a miocardului şi prin creşterea frecvenţei
cardiace (tahicardie) şi presiune arterială normală sau chiar crescută.
MICROCIRCULAŢIA ÎN ŞOC
Tulburările de perfuzie tisulară, începute în prima fază, se accentuează
pe măsura trecerii timpului. În centrul acestora se află tulburarea circulaţiei
capilare.
În mod normal sângele poate ajunge din arteriole în venule prin
urmǎtoarele căi:
- prin metaarteriolă-capilar-venulă, cale solicitată în perioadele de activitate
intensă a ţesuturilor. Se asigură astfel un aport corespunzator de oxigen şi
substanţe nutritive la nivel tisular, precum şi îndepărtarea eficientă a
metaboliţilor rezultaţi din activitatea celulară;
- prin canalul arteriolo-venular, cale ce scurtcircuitează complet
metaarteriola şi capilarul.
Trecerea prin una din aceste căi este consecinţa variaţiei de tonus a
musculaturii netede din pereţii arteriolari, metaarteriolari şi venulari precum şi a
sfincterelor precapilare sau a şuntului arteriolo-venular. În condiţii fiziologice, la
capătul arterial al capilarului presiunea hidrostatică este superioară presiunii
oncotice a plasmei şi presiunii lichidului interstiţial. Datorită acestei diferenţe de
presiune se crează un curent lichidian ce merge dinspre capilare spre lichidul
interstiţial antrenând cu el oxigenul şi substanţele nutritive. La capătul venos al
capilarului presiunea oncotică a sângelui fiind superioară, atrage un curent
lichidian interstiţial iar capilarul, la acest nivel, debarasează lichidul interstiţial
de bioxidul de carbon şi de produşii de metabolism inutilizabili .
Deschiderea şi închiderea capilarelor se face în raport cu secreţia de
histamină a mastocitelor: la un anumit grad de hipoxie, mastocitele se
degranulează şi eliberează histamină care, datorită faptului că mediatorul este
degradat pe loc şi nu trece în circulaţia sanguină, deschide doar capătul
arteriolar al capilarului. Deschiderea sfincterului precapilar favorizeză
pătrunderea sângelui cu oxigen într-un teritoriu care a suferit fenomenul de
staza. Aprovizionate cu oxigen, mastocitele încetează secreţia de histamină şi
capilarul se închide.
Mastocitele activează răspunsul inflamator prin două căi:
a) degranulare
b) sinteză de mediatori
a) prin degranulare, mastocitele eliberează mediatori preformaţi, ce se
găsesc în granule: histamina, factorul chemotactic pentru neutrofile, factorul
chemotactic pentru eozinofile. Aceşti mediatori sunt eliberaţi într-un timp foarte
146