gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina

• În caz de inflamaţie edemul în cavitatea inextensibilă comprimă
toate elementele anatomice pulpare.
Comunicarea camerei pulpare cu organismul
Camera pulpară comunică cu organismul prin foramenul apical care este un
inel rigid format din dentină şi cement. Prin el trec vasele sanguine,
limfaticele şi fibrele nervoase. Cu vârsta orificiul apical scade prin depunere
de dentină secundară şi cement, ceea ce contribuie la scăderea troficităţii
strucurii pulpare.
Dimensiunile mici ale foramenului apical fac ca în procesele inflamatorii
dilatarea arteriolei să comprime venulele, producând stază şi hipoxie în
camera pulpară.
Sistemul circulator pulpar
• Irigaţia arterială este de tip terminal. Blocarea arteriolei produce
necroza pulpară.
• Venulele pulpare nu au perete muscular, astfel că pot fi uşor
comprimate prin edemul interstiţial.
• Capilarele au pereţii formaţi dintr-un strat de celule endoteliale şi
o adventice din mucopolizaharide. În inflamaţii stratul
mucopolizaharidic se depolimerizează, creşte permeabilitatea
peretelui capilar şi se produc plasmexodia şi diapedeza
leucocitelor.
Inervaţia pulpei dentare
• Inervaţia senzitivă este bogată şi este asigurată de ramurile
maxilară şi mandibulară ale trigemenului. Fibrele nervoase
mielinizate pătrund prin orificiile apicale, se ramifică şi în periferia
pulpei formează un plex nervos. De aici unele fibre pierd teaca de
mielină şi ajung prin canaliculele dentinare pînă la limita dintre
dentină şi smalţ.
• Fibrele vegetative au rol vasomotor. Cele simpatice provin din
plexul carotidian, iar cele parasimpatice provin din ganglionii otic
şi sfenopalatin.
În procesele inflamatorii pulpare fibrele senzitive sunt intens stimulate,
mai ales sub acţiunea acidozei şi bradikininei. Alterările severe de
metabolism local şi acidoza duc la leziuni ale tecii de mielină, fragmentări
transversale ale fibrelor şi distrugerea lor.
Structura componentelor pulpei dentare se modifică în procesele
inflamatorii.
68