gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina

În formele uşoare se constată o cefalee puternică, rebelă, ca urmare a
atingerii meningo-encefalice, irascibilitate şi tulburări ele activităţii cordului.
c. Şocul termic (caloric) - este o formă specială a supraîncălzirii şi poate
îmbrăca uneori aspecte dramatice. Se întâlneşte în condiţiile unei
supraîncălziri rezultate atât printr-o termoproducţie crescută cât şi printr-o
termoliză insuficientă, ca şi în cazul unor marşuri lungi pe căldură la
persoanele gros îmbrăcate.
Manifestările clinice ale şocului termic sunt reprezentate prin: creştere
rapidă şi brutală a temperaturii (41-42º), tulburări nervoase (cefalee, ameţeli,
confuzie, delir agitat, convulsii până la comă), tulburări circulatorii (tahicardie
intensă, uneori supraventriculară; creşterea fluxului sanguin central şi
muscular cu diminuarea concomitentă a fluxului splanhnic şi în final
insuficienţă cardiacă), alterări hepatice cu icter consecutiv necrozei
centrolobulare şi colestazei, coagulopatie de consum, tubulonecroza acută,
alterări ale echilibrului electrolitic.
d. Hipertermia malignă - este un sindrom foarte rar ce reprezintă forma
cea mai gravă. Se datorează depăşirii capacităţii funcţionale a mecanismelor
de termoreglare prin exagerarea termogenezei şi insuficienţa termolizei.
Fenomenul apare în anesteziile generale în care s-a utilizat succinilcolina ca
miorelaxant şi halotanul ca anestezic general. Intraoperator sau postoperator
precoce pacienţii prezintă creşteri rapide ale temperaturii corporale care în
câteva ore depăşesc 41-42°C concomitent cu o simptomatologie extrem de
gravă:
- tahicardie cu frecventa de 150bătăi/min.;
- ascensiune termică rapidă 0,5-1°C/oră ajungându-se în câteva ore la
43-44°C;
- tensiunea arterială în scădere rapidă;
- respiraţii frecvente(tahipnee), scurte şi superficiale;
- hipertonie sau rigiditatea musculaturii striate;
- semne de agitaţie, convulsii;
- colaps cardiovascular până la comă;
- temperatura diferenţială rectală-cutanată de 5-10ºC ca rezultat al
vasoconstricţiei periferice intense, ceea ce realizează aspectul de hipertemii
reci sau cu paloare;
- creşterea intensă a consumului de oxigen
Caracteristică sindromului este rigiditatea musculaturii striate
considerată drept factor cauzal al hipertemiei prin creşterea termogenezei. A
fost incriminat drept factor al intensificării termogenezei musculare un defect al
metabolismului calciului caracterizat prin insufucienţa de recirculare a calciului
la nivelul reticolului endoplasmatic. Acest deficit determină contracţii musculare
continue, fără întrerupere, cu mare consum de energie şi eliberare de căldură
concomitent cu instalarea unei stări de acidoză. Această tulburare transmisă
genetic are un caracter recesiv autosomal şi poate apărea şi la alţi membrii ai
86