gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina
gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina
gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Caracteristici generale ale factorilor plasmatici ai coagulǎrii<br />
F I- Fibrinogenul<br />
Este o glicoproteină S-a demonstrat că este un dimer alcătuit din două<br />
jumatăţi identice unite prin punţi disulfidice; fiecare jumatate fiind alcătuită din 3<br />
lanţuri polipeptidice ce conţin fibrinopeptide A <strong>şi</strong> B. Ele vor fi clivate din<br />
molecula de fibrinogen sub acţiunea trombinei.<br />
Principala sursă de fibrinogen plasmatic este hepatocitul, dar<br />
fibrinogenul se găseşte <strong>şi</strong> în granulele alfa ale trombocitelor.<br />
Degradarea fibrinogenului se realizează atât în sistemul macrofagelor<br />
cât <strong>şi</strong> în ficat, produ<strong>şi</strong>i de degradare reprezentând un stimul pentru o noua<br />
sinteză hepatică de fibrinogen. Acesti produ<strong>şi</strong> acţioneaza mai ales asupra<br />
macrofagelor care elibereaza cytokine(interleukina-1,interleukina-6, factorul de<br />
necroză tumorală). Citokinele stimulează sinteza de fibrinogen la nivel<br />
hepatocitar, alături de alte proteine de fază acută.<br />
F II- Protrombina<br />
Face parte din grupul proteazelor serinice dependente de vitamina K.<br />
Procesul proteolitic al activării sale se desfăşoară sub acţiunea FXa, FV ,<br />
fosfolipide <strong>şi</strong> calciu. Studii experimentale au arătat ca peptidele eliberate în<br />
cursul activării protrombinei stimulează sinteza hepatică de factori ai coagulării<br />
dependenţi de vitamina K.<br />
Forma activată a protrombinei (F II ) este trombina(FIIa).<br />
Niveluri crescute ale protrombinei <strong>şi</strong> implicit ale trombinei active peste<br />
valorile maxim admise produc modificari structurale ale cheagului de fibrină,<br />
crescând riscul trombozelor venoase. S-a demonstrate cǎ în acela<strong>şi</strong> sens,<br />
acţionează <strong>şi</strong> hipoinsulinemia ce inhiba fibrinoliza <strong>şi</strong> creşte astfel riscul<br />
trombozelor cardio-vasculare.<br />
De<strong>şi</strong> mai mult de 2/3 din protrombina plasmatică este activată la<br />
trombina, aceasta din urmă este detectată în cantităţi mici în plasmă deoarece<br />
se consumă foarte mult în procesul coagulării. În primul rǎnd trombina se<br />
fixează în cheagul de fibrină, independent de dispoziţia spaţială a acestuia, de<br />
unde se poate elibera în procesul de fibrinoliză. În al doilea rând, consumul<br />
trombinei plasmatice se poate explica prin inactivarea sa de către inhibitori ai<br />
proteazelor,cum ar fi:antitrombina III, cofactorul II al heparinei cât <strong>şi</strong> alfa 2<br />
macroglobulina <strong>şi</strong> alfa 1 antitripsina. În al treilea rând, trombina plasmatică se<br />
consumă prin legarea sa de plăcuţele sanguine <strong>şi</strong> celulele endoteliale de la<br />
nivelul leziunii vasculare.<br />
F III- Tromboplastina tisularǎ - TPT (extrinseca)<br />
Acest factor este responsabil de iniţierea mecanismului extrinsec al<br />
coagulării, fiind un receptor celular pentru FVII. TPT este un component celular<br />
ce intră în contact cu sângele numai în cazul existenţei leziunii tisulare. În acest<br />
164