gabriela lilios fiziologie normală şi patologică - Cursuri Medicina

Generarea trombinei
1.-pe cale extrinsecǎ: protrombinaza generatǎ pe cale extrinsecǎ, acţioneaza
asupra FII plasmatic-protrombina, generând trombina în cantitate foarte micǎ.
Aceastǎ trombinǎ nu acţioneazǎ asupra fibrinogenului, ci se întoarce prin feed
back la nivelul unei faze anterioare, acţionând asupra trombusului plachetar pe
care îl transforma din forma laxǎ în cea fermǎ şi declanşeazǎ fenomenul de
eliberare din interiorul trombocitelor a factorilor plachetari cu rol important în
declanşarea cǎii intrinseci.
2.-pe cale intrinsecǎ: protrombinaza generatǎ pe aceastǎ cale în cantitate
mare, acţioneazǎ asupra protrombinei, clivând-o în trombinǎ şi 2 fractiuni
proteice. Trombina generata pe cale intrinseca are capacitatea de a continua
reacţiile în cascada, atacând moleculele de fibrinogen(F I).
Trombina deţine şi alte roluri în procesul de hemostaza: induce direct
agregarea şi secreţia plachetara, activeaza endoteliul vascular generând
molecule de adeziune a leucocitelor şi o varietate de alti mediatori (fibrinolitici,
vasoactivi-NO, PGI2 sau cytokine-PDGF). De asemenea, monocitele din
focarul inflamator pot fi activate direct prin acţiunea trombinei.
Formarea şi stabilizarea fibrinei
Presupune douǎ procese: 1.-transformarea fibrinogenului în fibrinǎ
2- stabilizarea fibrinei
1. Transformarea fibrinogenului în fibrinǎ: trombina formatǎ anterior,
acţionează ca o enzimă proteolitică asupra moleculei de fibrinogen, clivând din
acesta mai întâi o pereche de fibrinopeptide A şi apoi o pereche de
fibrinopeptide B rămânând în final din molecula de fibrinogen doar un
monomer. Acest proces se desfăşoară în prezenţa factorului 2 plachetar (Fp2)
eliberat din plachetele sanguine în timpul metamorfozei vascoase. După
formarea monomerilor de fibrinǎ, aceştia suferă două procese de polimerizare
În urma dublei polimerizări ia naştere cheagul lax de fibrină nestabilizată,
solubilă. În aceastǎ fazǎ, fenomenul este înca reversibil. În ochiurile reţelei de
fibrină formate sunt captate eritrocitele, formându-se aşa numitul cheag
(trombus) roşu.
Concomitent cu procesul de formare al fibrinei are loc şi prelungirea
vasoconstricţiei reflexe produsǎ în timpul vascular al hemostazei prin substanţe
chimice cum ar fi: serotonina-eliberatǎ de plachetele sanguine (Fp5) în timpul
fenomenului de eliberare(degranulare).
2. Stabilizarea fibrinei: rolul principal în formarea ireversibila a
cheagului definitiv îl deţine factorul XIII, denumit factorul stabilizator al fibrinei.
Sub acţiunea FXIII se formeazǎ fibrina i(insolubila) stabilizatǎ prin înlocuirea
punţilor de hidrogen realizate în timpul polimerizǎrii transversale cu punţi
172