Toleranţă – Relaţionare – Comunicare - Biblioteca Judeteana ...

Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu
Trebuie să ne descoperim propriile nevoi reprimate, episoade nerezolvate din istoria
personală şi însuşiri neacceptabile pe care este posibil să le proiectăm în timpul conflictului.
Gândurile noastra atrag evenimentele vieţii. Ni se întâmplă ceea ce încercăm să evităm. Este
bine să folosim circumstanţele dificile ale vieţii pentru a ne ”plivi grădina” conştiinţei.
Un rol important în rezolvarea conflictelor îl are negocierea.
Scopul negocierii nu este acela de a ieşi deasupra, ci de a ajunge la înţelegere
echilibrată, corectă pentru ambele părţi. Aceasta este o înţelegere pa care ambele părţi o vor
respecta cu fermitate. Nici atacul şi nici fuga nu pot conduce la o înţelegere fermă. În schim
va trebui dezvoltată voinţa, o adevărată orientare spre scop, putere şi flexibilitate.
În comportamentul de tip atac, cel mai dificil este să te autocontrolezi. În
comportamentul de tip fugă, dificultatea ce mai mare este de a rămane fermi pe poziţii.
Medierea poate fi un fapt cotidian. Prin tehnicile de mediere putem transforma luptele
celor din jur în fair-play. A media înseamnă a interveni între părţile ostile şi a le conduce spre
rezolvarea conflictului. Mediatorul încearcă să găsească un punct de vedere obiectiv şi neutru.
În învăţământ, studiul conflictului, al prevenirii, managementului şi rezolvării lui
constituie una dintre cele mai incitante problematici. În lumea actuală se simte nevoia iniţierii
dialogului între grupurile, naţiunile şi indivizii între care s-a instalat înstrăinarea, printr-un
limbaj al reconcilierii. Disciplina rezolvării conflictului are de jucat un rol în dezvoltarea unui
astfel de limbaj, pentru dialogul orientat mai degrabă spre pace, decât spre conflict.
Regulile şi rostul lor în managementul clasei - Un management eficient al situaţiilor
şcolare presupune prezenţa regulilor. Regulile pot fi impuse de către profesor sau pot fi
negociate cu elevii; ele pot funcţiona în favoarea profesorului sau îi pot submina autoritatea,
obligându-l să recurgă la acte care ţin de sfera puterii. Ansamblul regulilor dominante dintr-o
clasă caracterizează, în acelaşi timp, ceea ce profesorul consideră ca fiind un comportament
dezirabil, dar şi corelativul negativ al acestuia, comportamentul indezirabil.
Cercetările de teren demonstrează că un număr prea mare de reguli atestă o situaţie
anomică, explozivă, uneori generată tocmai de numărul exagerat de mare al acestora (avem în
vedere mai ales regulile cu un caracter punitiv). Concluziile ar fi următoarele:
- numărul măsurilor disciplinare trebuie să fie minim;
- un număr prea mare de reguli produce frecvent efecte contrare celor scontate;
- regulile în sine nu induc o influenţă definitorie în clasă; de aceea, în administrarea unei
situaţii tensionate, ele trebuie să intre în rezonanţă cu alţi factori ai situaţiei respective.
Elevii cu C.E.S. acceptă mai uşor regulile al căror sens este transparent. Transparenţa
se obţine fie prin negocierea regulii aflate în discuţie, subliniindu-i-se astfel necesitatea, fie
110