Toleranţă – Relaţionare – Comunicare - Biblioteca Judeteana ...

Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu
Dansul este, în primul rând, o „şcoală” complexă, în care copilul, învaţă să-şi
controleze impulsurile prin armonie şi cadenţă. Antropologii americani Alan P.Merriam,
Gertrude P. Kurath, Lynnette Overby şi James H. Humphrey subliniază importanţa dansului la
vârste mici nu doar sub aspectul mişcării necesare creşterii şi sănătăţii, ci mai ales ca
antrenament neuro-psihologic.
Toate artele – dansul, pictura, sculptura, teatrul etc. – sunt defapt diverse limbaje prin
care copiii îşi pot interpreta, exprima şi comunica sentimentele, trăirile lor interioare (Joan
Chodorow, 2005) 1 .
Dansul, ca modalitate art-terapeutică joacă un rol important în dezvoltarea generală
copiilor şi nu doar în dezvoltarea fizică a acestora. Dansul are un impact pozitiv în:
dezvoltarea sistemului nervos, dezvoltarea atenţiei şi capacităţii de învăţare, dezvoltarea
limbajului, a comunicării, dezvoltarea simţului estetic, dezvoltarea socio-afectivă.
3. Comunicarea umană
„În sensul cel mai general, se vorbeşte de comunicare de fiecare dată când un sistem,
respectiv o sursă, influenţează un alt sistem, în speţă un destinatar, prin mijlocirea unor
semnale alternative care pot fi transmise prin canalul care le leagă” 2 .
„Cuvântul comunicare are un sens foarte larg, el cuprinde toate procedeele prin care
un spirit poate afecta un alt spirit. Evident, aceasta include nu numai limbajul scris sau vorbit,
ci şi muzica, artele vizuale, teatrul, baletul, dansul şi, în fapt, toate comportamentele umane”.
(Shannon şi Weaver)
Limitând definiţiile de mai sus prin introducerea unei condiţii, J.J. Van Cuilenburg,
O. Scholten, G.W. Noomen definesc comunicarea „un proces prin care un emiţător
transmite informaţii receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra
receptorului anumite efecte” 3 .
4. Dansul – modalitatea artterapeutică de comunicare a deficientului de auz
Dansul este o formă de comunicare care are loc, în primul rând, între tine şi corpul tău,
apoi între tine şi ceilalţi oameni. Este o formă de comunicare ce cuprinde semne legate de
mişcare, gesturi, mimică şi postură. În dans, expresia este controlată, deliberată şi corespunde
caracterului dansatorului. El va încerca să transmită publicului starea sa interioară, cu alte
cuvinte, starea de spirit va influenţa mesajul dansului. Fiecare dintre noi se manifestă şi îşi
exteriorizează sentimentele şi gândurile în mod diferit, prin acţiuni, atitudini şi gesturi. Prin
1
Joan Chodorow, (2005), Dance therapy and depth psychology : the moving imagination, Routledge, New York, USA
2
Charles E.Osgood, A vocabulary for Talking about Communication
3
J.J.Van Cuilenburg, O.Scholten, G.W.Noomen,( 1998), Ştiinţa comunicării, Editura Humanitas, Bucureşti
162