Toleranţă – Relaţionare – Comunicare - Biblioteca Judeteana ...

Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu
Etapa finală a consilierii va pune accentul pe dirijarea atenţiei copilului spre acte şi
comportamente constructive. Vor fi învăţate proceduri specifice, dezvoltate planuri de acţiune
începând cu cele mai simple şi până la cele mai complexe în vederea adoptării unui nou
comportament. În această etapă se va asigura sprijin copiilor pentru asumarea propriei
responsabilităţi. Încurajarea este una din cele mai bune mijloace de a ajuta copilul să îşi
realizeze nevoile şi să îşi asimileze noi comportamente.
Consilierea psihopedagogică în şcoală trebuie să fie “unitatea a trei secvenţe
operaţionale: diagnostic-constatativă, formativ-profilactică şi terapeutică- recuperatorie”
(Golu, P.,1993). Consilierea reprezintă un proces de acordare a asistenţei psihopedagogice
elevilor şi celorlalte persoane implicate în procesul educaţional. Ch. Patterson susţine că acest
proces dezvoltă o relaţie interpersonală între consilier şi unul sau mai mulţi clienţi (elevi,
părinţi, profesori), folosind metode psihologice, derivate dintr-o cunoaştere sistematică a
personalităţii umane. Acelaşi autor menţionează că scopul consilierii psihopedagogice este
de a îmbunătăţi sănătatea mintală a consiliaţilor şi astfel de a provoca o schimbare voluntară
în atitudinile şi comportamentul clientului.
Consilierea psihopedagogică a persoanelor cu nevoi speciale are ca scop dezvoltarea
unui proces de sprijinire, orientare , instrumentare cu mijloacele şi resursele de reacţie
adaptative. Asistenţa psihopedagogică a acestei categorii de persoane este recuperativă şi
instrucţional-educativă.
Una din modalităţile fundamentale de intervenţie în cazul persoanelor cu nevoi
speciale este terapia comportamentală. Ea porneşte de la constatarea că stimulii pozitivi
(recompensele) întăresc comportamentul, în timp ce stimulii negativi (sancţiunile) îl reduc sau
îl anihilează. Acordarea unei recompense mici imediat după comportamentul dezirabil, îl va
întări în mod eficient; utilizarea unei recompense/pedepse consistente, dar îndepărtată în timp,
este mai puţin eficientă.
În consilierea psihopedagogică a comportamentului pertubator şi delincvent se
utilizează aproximativ aceleaşi metode şi procedee (de pildă, negocierea) folosite în asistenţa
celorlalte categorii de consiliaţi. Elementele specifice consilierii acestei categorii de subiecţi
sunt: modelul Glasser şi modelul consecinţelor logice.
Modelul Glasser este o tehnică de prevenire a comportamentului perturbator ce
recomandă terapia realităţii ca mijloc de disciplinare a copilului. Terapia realităţii este actul
orientării copilului către realitate, adică al sprijinirii în procesul de a deveni un individ
responsabil, capabil să îşi satisfacă interesele în lumea reală. Responsabilitatea copilului
302