Toleranţă – Relaţionare – Comunicare - Biblioteca Judeteana ...

Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu
Conştientizarea de cǎtre copii a problemei intimidǎrii în şcoalǎ poate fi facilitatǎ la
vârsta şcolarǎ micǎ prin lecţia „Intimidarea şi bunătatea” care are ca obiectiv de referinţǎ
îmbunǎtǎţirea climatului şcolar iar ca şi obiective specifice: identificarea amabilitǎţii ca şi
comportament; identificarea comportamentului intimidant; aprecierea modului în care clasa ,
şcoala şi comunitatea sunt implicate în stoparea intimidǎrii. Pentru captarea atenţiei se
exemplificǎ situaţii diverse în care copii hǎrţuiesc alţi copii şi apoi se defineşte intimidarea.
Profesorul spune elevilor ca astǎzi este „ziua bunǎtǎţii” în scoala noastrǎ şi cǎ toţi profesorii
din şcoalǎ vor ca aceasta să fie un loc în care sǎ nu existe copii care intimideazǎ/hǎrţuiesc şi
unde bunǎtatea şi respectul reciproc sunt prezente. Fiecare clasǎ va discuta despre intimidare
astǎzi. În desfǎşurarea activitǎţii profesorul propune o listǎ de scenarii pe care elevii sǎ le
citeascǎ apoi întreabǎ şi discutǎ cu aceştia despre acei elevi care, în diverse ocazii, au ajutat pe
alţii care erau agresaţi/intimidaţi. În urmǎtoarea etapǎ a lecţiei, elevii scriu o scrisoare adresatǎ
unui copil care a fost hǎrţuit, ghidându-se dupǎ întrebǎrile „Cum credeţi cǎ s-a simţit când a
fost înjosit?”, „De ce hǎrţuirea nu este ok în şcoli?”, ”Ce vor face elevii pentru a fi amabili
cu persoana agresatǎ?”. Elevii sunt rugaţi, apoi, sǎ citeascǎ scrisorile lor clasei şi se
puncteazǎ ce ar face dacǎ ar vedea pe cineva care este hǎrţuit.
Cât de des se intamplǎ? Planul acestei activitǎţi propune trei etape ale lecţiei. Astfel,
primul pas ar fi discuţia în brainstorming despre actele de hǎrţuire, despre cât de des au vǎzut
elevii aceste acţiuni în ultimul an de scoalǎ. Al doilea pas este realizarea unui tabel cu o
coloanǎ, pe care sǎ se noteze comportamentul problemǎ, iar o a doua coloanǎ sǎ arate
frecvenţa, ex. Niciodatǎ, O datǎ, De câteva ori, De multe ori. Elevii pot sǎ realizeze graficul
împreunǎ cu profesorul. În ultima parte a activitǎţii profesorul încurajeazǎ discuţiile în jurul
întrebǎrii „Credeţi cǎ intimidarea este o problemǎ în şcoala noastrǎ?”.
Costumul furiei, este o activitate care pune în scenǎ un personaj furios pentru
explorarea naturii acestui sentiment. Se propune un joc de rol în care se foloseşte, ca şi
material didactic, un costum vechi, pentru a explica elevilor cum trebuie sǎ identificǎm şi sǎ
controlǎm furia atunci când o vedem sau o simţim. Profesorul prezintǎ un costum vechi fǎcut
de un prieten croitor pentru clasǎ, costum care îl face pe cel care-l poartǎ sǎ se comporte
foarte, foarte furios. Explicând cǎ acest costum va fi folosit doar pentru a învǎţa unele semne
care ne spun cǎ persoana respectivǎ este furioasǎ şi pentru a învǎţa unele tehnici de a ajuta alte
persoane şi pe noi înşine sǎ ne calmǎm atunci când simţim astfel de sentimente, profesorul
cheamǎ voluntari pentru a proba costumul furios. În timp ce elevul îmbracǎ costumul, el este
rugat în secret de cǎtre profesor sa exagereze emoţia. Dupa acest act se cere elevilor sǎ
120