Toleranţă – Relaţionare – Comunicare - Biblioteca Judeteana ...

Toleranţă – Relaţionare – Comunicare
studierea după programa adaptată a condus spre dobândirea competenţelor de bază, eliminând
astfel sentimentul de inferioritate faţă de colegi.
Totuşi, preadolescenţii clasei a VIII a au sancţionat slaba pregătire şcolară a celorlalţi
elevi cu CES din clasă, dar poate că acest aspect nu a fost singurul care a determinat scoruri
mari la respingeri (C.I.A. a obţinut scorul 22 negativ, iar P.R. a obţinut scorul 21 negativ, de
fapt cele mai multe respingeri). Cei doi elevi au venit în colectivul clasei doar în anul
precedent,elevul C.I.A nu a promovat clasa, iar eleva P.R. a fost transferată de la o şcoală din
mediul rural. C.I.A este cu 2 ani mai mare decât colegii de clasă, are un comportament uşor
deviant şi nu a reuşit să stabilească relaţii prea bune cu colegii şi cu profesorii. Eleva P.R. nu
este agreată de către colegi deoarece are mari lacune în învăţare, dar mai ales are evidente
probleme emoţionale cauzate de un mediu familial traumatizant (tatăl foarte agresiv cu mama
şi cu cei doi copii), mediu pe care l-a părăsit destul de târziu pentru un mediu nou şi nesigur.
Efectele violenţei în familie asupra elevei sunt evidente: este mai retrasă decât alţi copii, are
reacţii violente la supărare, este dependentă de altcineva, are note slabe la şcoală, se observă
lipsa încrederii în sine. Sociograma arată că eleva este respinsă de către o parte dintre colegi,
iar pentru ceilalţi este indiferentă.
După analiza sociometrică realizată la cele cinci clase integratoare din cadrul Şcolii cu
clasele I-VIII nr. 12 Sibiu se poate concluziona că elevii cu CES sunt mai bine sau mai puţin
bine integraţi în colectivele claselor nu datorită statutului de elev cu CES, ci în special în
funcţie de caracteristicile psiho-comportamentale pe care le manifestă. Un aspect important de
luat în considerare este şi implicarea cadrelor didactice în acţiunea de integrare a acestor elevi,
felul în care aceştia sunt încurajaţi să participe la a activităţi comune cu colegii din clasă.
Susţinerea, încurajarea, efortul de a-şi cultiva stima de sine şi încrederea în forţele proprii sunt
acţiuni pe care învăţătorii şi profesorii ar trebui să le dezvolte pentru o mai bună inserţie a
elevilor cu CES în grupul clasei integratoare.
Funcţionarea grupului şcolar dă naştere unei serii de efecte precum
conformismul/nonconformismul, deviaţionismul, omogenitatea, permeabilitatea, stabilitatea.
Clasa este o microsocietate în care se produc fenomene de contagiune, de demoralizare, de
surescitare, de efervescenţă, fenomene ce trebuie cunoscute de profesor pentru a le combate
pe cele negative şi utiliza pe cele cu valenţe pozitive. 1
1 Dragomir ,M., 2004, Managementul activitatilor didactice – eficientǎ si calitate, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca
241