Toleranţă – Relaţionare – Comunicare - Biblioteca Judeteana ...

Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu
Înainte de toate să apelăm la o definiţie a acestui fenomen: „reacţiile adverse, în plan
psihic şi fiziologic, pe care le are o persoană atunci când nu este capabilă să facă faţă
solicitărilor la care este supusă.” (Paul Marinescu – „Managementul instituţiilor publice”).
Cine poate să accepte că mai este o persoană stresată când imediat urmează şi etichetarea „nu
este capabilă să facă faţă...”.
Încercăm o definiţie standard care va mulţumi pe mai multă lume: stresul este „starea
în care se găseşte un organism ameninţat de dezechilibru sub acţiunea unor agenţi sau condiţii
care pun în pericol mecanismele sale homeostatice” (Larousse - ”Dicţionar de psihologie”)
Vom analiza în continuare sursele de stres pentru profesori, cu toate că identificarea
acestora nu va duce în mod direct la înlăturarea lor, poate doar la o mai atentă raportare a
fiecărui dascăl la fenomenul stresului.
Una dintre cele mai importante surse stresoare o constituie presiunile privind
abilităţile profesionale. Introducerea unor metode noi de predare, modificările programei,
ale conţinuturilor necesită o adaptarea rapidă şi permanentă a profesorului, timpul de care este
nevoie pentru pregătirea profesională şi deţinerea celor mai noi informaţii fiind din ce în ce
mai îndelungat.
Presiunile economice la care profesorul este supus constau în salariul
necorespunzător, în nesiguranţa serviciului. Cheltuielile pe care profesorul le face pentru a
rămâne racordat la noutăţile profesionale, educaţionale, culturale precum şi cele necasare
pregătirii materialului didactic pentru orele de curs sunt într-o prea mică măsură acoperite de
venitul lui.
Numărul crescut de elevi într-o clasă, lipsa de motivare, atenţie şi interes a elevilor
împiedică realizarea unor noi obiective de predat sau atingerea unor noi niveluri de cunoaştere
ale acestora.
Comportamentul elevilor cuprinde o plajă largă, de la elevi afectaţi emoţional de
destrămarea familiilor lor şi până la carenţe educaţionale grave, violenţă, dependenţă de
alcool şi droguri.
Relaţii părinte-profesor pot fi dificile, participarea părintelui la viaţa şcolii sau la
susţinerea propriului copil este din ce în ce mai scăzută, părintele fiind şi el copleşit de
probleme profesionale, financiare, personale sau pur şi simplu, dezinteresat.
68