Toleranţă – Relaţionare – Comunicare - Biblioteca Judeteana ...

Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu
3. Mayer, B. (2000). The Dynamics of Conflict Resolution. APractisioner’s Guide. Jossey Bass, A Willey
Company, San Francisco;
4. Pânişoară, I. O. (2008). Comunicarea eficientă, Ediţia a III-a, revizuită, Editura Polirom, Iaşi;
5. Stoica-Constantin, A. (2004). Conflictul interpersonal – prevenire, rezolvare şi diminuarea efectelor, Editura
Polirom, Iaşi;
6. M.E.C., Consiliul Naţional pentru Pregătirea profesorilor (2001). Managementul conflictului – Ghid pentru
formatori şi cadre didactice, Seria Calitate în formare, Bucureşti;
7. M.E.C., Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Proiectul de Reformă a Învăţământului Preuniversitar (2001).
Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Bucureşti.
Prof. înv. preşcolar Anca Bruda
Grădiniţa cu P.P. nr. 29, Sibiu
ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE
În ultimii ani s-a constatat o preocupare insistentă a cercetătorilor pentru amenajarea
grupului ca mediu de învăţare, evidenţiindu-se, astfel, eficienţa sporită a grupurilor de elevi ce
îndeplinesc o sarcină de învăţare comună.
Clasa şcolară e un grup social specific, care mediază, în timp, schimbări cognitive
fundamentale, la nivelul fiecărui membru.
Învăţarea prin cooperare reprezintă, potrivit lui DW Johnson, folosirea grupurilor mici
în scopuri instrucţionale, astfel încât, lucrând împreună - elevii îşi maximizează atât propria
învăţare, cât şi pe cea a celorlalţi colegi.
Învăţarea în grupuri mici constituie o alternativă tot mai frecvent întrebuinţată de
cadrul didactic, care reuşeşte astfel să centreze instruirea frontală, pe elev.
Prin împărţirea clasei în grupuri mici şi prin organizarea situaţiilor de învăţare, în acest
mod, rolul şi responsabilitatea fiecărui elev faţă de grup sporesc semnificativ, iar
interdependenţa îi conduce la ataşament şi devotament faţă de grup.
În loc să reprezinte a 20-a parte dintr-o clasă de 20 de copii, elevul reprezintă un sfert
dintr-un grup de 5. Nu mai trebuie să aştepte ca alţi 20 de potenţiali participaţti să-şi spună
părerea, înainte ca ea sau el sa poată fi implicat într-o activitate.
Motivul pentru care se recurge la iniţierea activităţilor în grupuri mici este acela de a
ajuta elevii să se angajeze în activităţi de luare a deciziilor, de a-i mobiliza în declanşarea unor
discuţii pe anumite teme sau evenimente, de a cerceta sau investiga anumite situaţii,
24