Toleranţă – Relaţionare – Comunicare - Biblioteca Judeteana ...

Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu
îndeobşte iluzia conform căreia profesorii au o meserie uşoară, însă în realitate munca lor este
mai dură decât a poliţiştilor sau medicilor.” (Sursa: Sueddeutsche Zeitung)
Presiuni sociale şi personale sunt de asemenea un factor care contribuie la creşterea
stresului profesional. Acestea sunt: preocuparea pentru calitatea educaţiei, lipsa de coerenţă
între scopurile personale şi obligaţiile profesionale, nerecunoaşterea şi dezaprobarea, lipsa de
respect public, lipsa de sprijin.
Mediul şcolar, locul de muncă poate fi adesea stresant. Orele multe de muncă pentru
pregătirea cursurilor, lipsa de timp, lipsa de control şi de autonomie, zgomotul mediului
înconjurător, lipsa de solidaritate şi de morală fac din profesiunea de dascăl una dorită din ce
în ce mai puţin de tinerii absolvenţi. De asemenea numărul mare de documente cerute,
materiale de redactat, portofoliu, descriptori de performanţă, planul de intervenţie
personalizată, planificări ale activităţilor extraşcolare – ultimele cerinţe fiind contabilizarea
răspunsurilor date de
fiecare elev la fiecare
oră, motivarea
matematică a notelor
de la oral şi scris -,
toate acestea duc la
escaladarea stresului
pentru cadrele
didactice care nu vor
să renunţe la
calitatea muncii lor
la clasă şi să cedeze
în favoarea acestora.
„Dosariada” este fenomenul prin care cadrelor didactice le este testată rezistenţa la
stres. Astfel, întocmirea dosarelor necesare (pre)transferărilor, obţinerii salariului sau
gradaţiei de merit, contractelor de colaborare cu alte instituţii sau obţinerii de finanţare pentru
diverse proiecte solicită resurse de energie şi timp considerabile şi determină, de multe ori,
renunţarea la beneficiile pe care acestea le aduc.
Mass-media. Cum vă simţiţi când auziţi, vedeţi sau citiţi asemenea ştiri?
„Elevii din China se calmează luând la pumni profesori-manechine”
„Stresul îi împinge la sinucidere pe profesorii britanici”
70