Toleranţă – Relaţionare – Comunicare - Biblioteca Judeteana ...

Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu
Activităţile prin cooperare au rezultate superioare şi în menţinerea atenţiei şi în
alegerea voluntară a sarcinilor dificile şi de a persista în rezolvarea lor (timpul de implicare în
sarcină creşte), în ciuda dificultăţilor apărute. În plus se îmbunătăţeşte şi motivaţia intrinsecă,
expectanţele crescute pentru succes, dezvoltarea interesului continuu pentru învăţare şi
implicarea în sarcină, reţinerea de lungă durată a cunoştinţelor învăţate. Dezvoltarea
abilitaţilor metacognitive, dezvoltarea rationamentelor de ordin superior, a gandirii critice
sunt câteva consecinţe ale folosirii metodelor învăţării prin cooperare. Procesele creative sunt
îmbunătăţite prin activităţile de grup chiar şi numai prin generarea unui număr mai mare de
idei noi. Principalul mecanism care stă la baza îmbunătăţirii performanţei este transferul
informaţiilor şi a strategiilor de învăţare între situaţiile educaţionale, se include aici şi
transferul grup/individ, adică interiorizarea strategiilor şi a informaţiilor de grup aflate în
zona proximei dezvoltări.
Metode de învăţare prin cooperare
O metodă clasică a specializării sarcinii este Jigsaw, folosită pentru prima oară de
Aronson (1971) în contextul desfiinţării şcolilor segregaţioniste, studenţi de diferite etnii
găsindu-se pentru prima oară în aceeaşi clasă. La doar 8 săptămâni după folosire studenţii
dovedeau mai puţine prejudecăţi şi stereotipuri negative; elevii dovedeau o mai mare
încredere în sine; interacţiuni şcolare mai bune ca cei din clasele tradiţionale; scăderea
absenteismului; îmbunătăţirea performanţei şcolare; studenţii slabi din clasele jigsaw aveau
rezultate mai bune la examenele şcolare decât cei din clasele tradiţionale .
Jigsaw este o metodă apreciată de numeroşi profesori datorită eficienţei demonstrate,
chiar dacă se foloseşte o oră pe zi şi poate fi folosită în combinaţie cu alte metode urmându-se
în general următoarea succesiune de paşi:
Începând cu formarea grupurilor de câte 5-6 membrii, care să difere ca sex, etnie, rasă
şi abilităţi.
Se fixează, apoi un student din fiecare grup ca lider, în faza iniţială acesta ar trebui să
fie cel mai matur din grup.
Se împart temele zilei în mai multe fragmente, în general tot atâtea câţi membrii sunt
în grup .
Se repartizează fiecărui elev să înveţe un segment din tema propusă, fiind sigur că au
acces direct doar la segmentul respectiv.
Se oferă elevilor timp necesar să citească tema cel puţin de două ori pentru a le deveni
familiar, nu este nevoie să memoreze textul.
304