Toleranţă – Relaţionare – Comunicare - Biblioteca Judeteana ...

Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu
4) conflictele dintre profesori. Conflictele dintre profesori pot să fie de natură
profesională sau personală. Îmbunătăţirea relaţiilor cu ceilalţi profesori presupune: creşterea
cooperării şi a toleranţei faţă de ideile altor persoane; focalizarea profesorilor asupra
problemei şi nu asupra elevilor în situaţia în care apar probleme în clasa de elevi etc.
Strategiile comunicative de prevenire a conflictelor în clasa de elevi este necesar să
conţină: (adaptare după Pânişoară, 2008, p. 181-182):
focalizare pe obiective, cu încercarea evitării conflictelor pe obiective;
stabilirea unor sarcini bine structurate, stabile şi acceptate de întregul grup;
facilitarea comunicării;
evitarea situaţiilor câştig-pierdere; utilizarea de către cadrele didactice sau de către
liderii echipelor educaţionale a unor elemente aparţinând strategiilor de moderare a activităţii,
ca de exemplu: este important ca fiecare participant să aibă senzaţia că are locul său în grup,
rezultând astfel un ”dialog circular”; moderatorul verifică întotdeauna dacă a înţeles corect:
”Dacă am înţeles bine…” este o astfel de formulare care îl valorizează totodată şi pe cel care a
expus idea; moderatorul este cel care propune o structură de discuţie, nefiind cel care decide
această structură, în caz contrar pot apărea conflictele); la începutul discuţiei, moderatorul este
cel care stabileşte, împreună cu participanţii, tonul şi regulile; moderatorul îşi descrie propriul
rol, scopul său fiind acela de a ajuta grupul să se focalizeze; atunci când cineva greşeşte,
moderatorul îi spune că trebuie să detalieze pentru că nu s-a înţeles punctul său de vedere; în
situaţia în care discuţia ajunge într-un punct mort în urma unor afirmaţii, ele sunt consemnate
de elevul care a re rolul de a nota contribuţiile grupului şi astfel se depăşeşte un eventual
moment de criză; oricine este în siguranţă să îşi spună părerea, oricât de ridicolă ar părea
aceasta; moderatorul poate cere fiecăruia dintre participanţii la activitate să exprime ceea ce
aşteaptă de la activitatea în echipă; moderatorul le va spune participanţilor că probabil o idee
contrazisă este de fapt o altă idee şi că până la urmă la sfârşitul activităţii se vor găsi idei care
să le concilieze pe cele două , trei etc.
Strategiile generale de prevenire a conflictelor constau în: 1) ascultare asertivă.
Ascultarea asertivă conduce la optimizarea comunicării, putându-se folosi în trei scopuri: în
informare, ca suport moral, consiliere, precum şi ca răspuns la atacul verbal. Conform lui
(Pânişoară, 2008) cercetările demonstrează faptul că eficacitatea ascultării creşte atunci când
obiectivele sunt identificate şi specificate. Sunt propuse următoarele tipuri de ascultare:
ascultăm ca să înţelegem; ascultăm ca să reţinem; ascultăm ca să analizăm şi să evaluăm
conţinutul; ascultăm ca să dezvoltăm relaţii; ascultăm ca să ne facem o imagine despre
22