REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

Analiza este nedistructivă, iar spectrele de fluorescenţă oferă informaţii calitative despre natura
microparticulelor metalice (dimensiune de aproximativ 300 micrometri), a elementelor anorganice din compoziţia
solului şi sticlei, despre natura chimică a pigmenţilor anorganici şi a materialelor de umplutură din compoziţia
micropeliculelor de vopsea şi a urmelor dinamice evidenţiate pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimei, precum şi
informaţii cantitative.
5. Microscopul electronic cu baleiaj şi microsonde analitice
Metoda este abordată în situaţia în care dimensiunile probelor sunt sub limita de rezoluţie optică a microscopului
optic. Metoda oferă informaţii despre aspectul morfologic al microparticulelor, precum şi informaţii
compoziţionale anorganice calitative şi cantitative prin utilizarea microsondelor analitice EDS şi WDS.
Microscopul electronic oferă informaţii despre natura microurmelor cu dimensiuni între 20 - 50 micrometri,
ridicate de la locul accidentului, prin analiza morfologică şi chimică a microfibrelor textile, prin analiza chimică
a microfragmentelor de metal, plastic sau sticlă şi a micropeliculelor de vopsea (grosimea, succesiunea şi
compoziţia straturilor).
Microscopul electronic permite obţinerea unor performanţe deosebite în analiza urmelor dinamice (dâre) create
prin impactul dintre victimă şi un autovehicul. Metoda ne permite analize comparative calitative (natura
elementelor chimice) şi cantitative (compoziţia chimică în procente de masă) a pigmentului conţinut atât în
peliculele de vopsea, cât şi în urmele impregnate pe hainele victimei.
Deasemenea, este un echipament analitic foarte util în reconstituirea accidentelor de circulaţie prin analizarea
detaliilor microscopice de pe centurile de siguranţă, ale pieselor din metal sau din plastic, microfibrelor textile,
filamentelor farurilor de maşină.
6. Cromatograf în fază gazoasă cuplat cu spectrometru de masă
Metoda GC-MS este abordată în cazul în care se doreşte stabilirea naturii unor eventuale urme de produse
petroliere petroliere: bitum, uleiuri minerale, benzine, motorine etc. Analiza comparativă a extractelor urmelor de
produse petroliere cu n-hexan de puritate HPLC poate adeseori să direcţioneze investigaţia spre autovehiculul
implicat în accident.
Rezultatele obţinute se prezintă sub formă de gazcromatograme şi de spectre de masă ale compuşilor
separaţi, din al căror studiu comparativ se pot face asocieri atât cu un anumit tip de produs petrolier, cât şi de
asemănare între probe. Pentru fiecare probă se efectuează căutări în bibliotecile de spectre WILEY şi NIST pentru
următorii compuşi ţintă: alchil benzeni (xileni, trimetil benzeni, tetrametil benzeni), naftalină, alchil naftaline (mono,
di şi trimetil naftaline), cicluri policondensate (antracen / fenantren, naftacen / benzfenantren / benzantracen) şi
cicluri policondensate substituite (metil antracen / fenantren). În funcţie de compuşii identificaţi, urmele pot fi
atribuite unui anumit tip de produs petrolier.
7. Gazcromatograf cuplat cu sistem de piroliză
Metoda PGC poate fi utilizată pentru identificarea şi compararea liantului în cazul probelor de vopsea în
care acesta se găseşte în concentraţii scăzute sau pentru analiza unei game largi de probe din categoria elastomerilor
(cauciuc, polimeri pe bază de butadiene etc.), ridicate de la faţa locului în cazul accidentelor rutiere.
8. Lichidcromatograf cuplat cu spectrometru de masă
Metoda LC-MS reprezintă soluţia ideală pentru analiza coloranţilor din fibrele textile. În general, analiza
fibrelor textile implică o serie de analize morfologice prin microscopie comparativă, microscopie în lumină
polarizată, microspectrofotometrie, analize de compoziţie prin spectrometrie FTIR, analiza coloranţilor organici prin
cromatografie în strat subţire, analiza nuanţei de culoare în UV-Vis. Metodele spectroscopice nu sunt suficiente