REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

Pentru alte medicamente, rezultanta nefavorabilă conducerii autovehiculului este obţinută datorită unor
efecte adverse sistemice sau a unora locale (ex: picăturile pentru ochi), care apar în procente variabile la persoanele
tratate, cu intensităţi şi durate diferite.
Efectele tuturor medicamentelor menţionate mai sus sunt amplificate de consumul de alcool, el însuşi fiind
un deprimant recunoscut al sistemului nervos central.
Benzodiazepinele se numără printre cele mai prescrise medicamente la nivel mondial. Ele sunt substanţe
organice de sinteză care au comun nucleul diazepinic şi includ 1,4-benzodiazepinele, cum ar fi diazepam, oxazepam,
precum şi derivaţii cu grupe diazolo şi triazolo din care fac parte alprazolamul, midazolamul, triazolamul.
În funcţie de utilitatea farmacoterapică, benzodiazepinele pot fi: anxiolitice (diazepam, clordiazepoxid,
medazepam), hipnoinductoare (nitrazepam, flunitrazepam), anticonvulsivante (clonazepam, clobazam, diazepam,
clorzepat), miorelaxante (diazepam), inductoare ale anesteziei (midazolam).
Benzodiazepinele pot fi clasificate în trei categorii în funcţie de durata lor de acţiune:
- cu acţiune de scurtă durată (sub 10 ore) - oxazepam, temazepam;
- cu acţiune intermediară (10 – 50 de ore) - lorazepam, alprazolam;
- cu acţiune de lungă durată (>50 ore) - diazepam, clordiazepoxid.
Benzodiazepinele de scurtă durată sunt prescrise pentru efectele lor hipnotice: relaxare, calmare, eliberare
din anxietate şi frică. Pot avea şi efecte secundare în funcţie de doza utilizată şi de persoană: ameţeală, letargie,
oboseală, confuzie, depresie, vorbire încâlcită, vertij, agitaţie la doze medii, reflexe întârziate, comportare ostilă,
excentrică, euforie la doze mai mari.
Benzodiazepinele de lungă durată se prescriu pentru efectele contra anxietăţii; se elimină încet din
organism, iar ingerarea unor doze multiple o perioadă îndelungată duce la acumularea lor în ţesuturile adipoase.
Simptomele suprasedării apar după câteva zile şi pot include: confuzie, dezorientare, slăbirea muşchilor, lipsa
coordonării, vorbire încâlcită, afectarea gândirii, memoriei şi judecăţii.
Efectele hipnotic, sedativ, tranchilizant al benzodiazepinelor implică mecanismele GABA-ergice din
sistemul nervos central. Studiile electrofiziologice au arătat că benzodiazepinele facilitează transmisia sinaptică
GABA-ergică la nivelul scoarţei cerebrale, hipocampului, hipotalamusului şi măduvei spinării. Benzodiazepinele
intensifică activitatea lui transmiţătorului GABA, şi încetinesc impulsurile nervoase în întreg organismul.
Benzodiazepinele pot avea diverse utilizări medicale, dar predomină utilizarea lor ca sedative şi hipnotice.
Mai sunt folosite şi în tratamentului stresului post traumatic, renunţarea la alcool, spasme musculare, apoplexie,
diminuarea efectului renunţării la heroină, cocaină.
Benzodiazepinele prezintă un număr mare de efecte fiziologice şi psihologice care pot conduce la modificări
semnificative de comportament, cu efecte adverse asupra abilităţilor de conducere: abilitate redusă de concentrare şi
de menţinere a atenţiei, timpi de reacţie întârziaţi, diminuarea coordonării mână - ochi, deteriorare cognitivă,
deteriorare care este mai puternică decât cea produsă de alcool.
Consumul repetat de benzodiazepine produce toleranţă, dependenţă psihică moderată, iar la doze mari se
poate instala dependenţa fizică. S-a avansat ideea că un consum prelungit de sedative poate antrena tulburările de
coordonare locomotorie traduse prin mers ebrios, schimbări de personalitate, în special în cazul benzodiazepinelor
(diazepam, clordiazepoxid); de asemenea s-a demonstrat că benzodiazepinele alterează memoria şi vigilenţa.
Pentru a demonstra influenţa medicaţiei cu benzodiazepine asupra abilităţilor de conducere au fost efectuate
studii experimentale care includ teste psihometrice, teste de conducere simulată a autovehiculului, teste de
conducere pe drum deschis/închis. Aceste teste includ evaluarea unor parametri ca: timpul de reacţie asupra frânelor,
vigilenţa, coordonarea mână - ochi, abilităţi generale de conducere, deviaţia laterală pe artere de circulaţie,
recunoaşterea umbrelor complexe, slalom, întoarcerea în trei puncte, teste de parcare. Există date experimentale care
dovedesc că doze terapeutice de diazepam, flunitrazepam, flurazepa, nitrazepam, triazolam pot deriora abilitaţile de
conducere. Acestea se aplică în special benzodiazepinelor cu acţiune de lungă durată, cînd testarea s-a realizat după
câteva ore de la ingerarea medicamentelor. Benzodiazepinele cu acţiune de scurtă durată cum ar fi oxazepam,
lormetazepam, temazepam, au efecte reduse sau nu influenţează deloc abilităţile de conducere. Aceste efecte asupra
capacităţilor locomotorii şi asupra abilităţilor de conducere au fost cuantificate ca fiind la fel de severe ca şi cele
cauzate de 0,05g/100 ml etanol.
Barbituricele sunt derivaţi ai acidului barbituric, ureida ciclică a acidului malonic sau ai acidului
tiobarbituric. Pot fi utilizate ca hipnotice, sedative, anticonvulsivante şi anestezice, deşi ele sunt cunoscute mai mult
ca "pilule de somn". Proprietăţile diferite ale barbituricelor depind de poziţia grupărilor ataşate la nucleu. Studiind
corelaţia între structură şi proprietăţile farmacodinamice se poate observa că:
- activitatea farmacodinamică creşte când radicalii introduşi la C5 sunt diferiţi între ei şi când conţin o dublă
legătură (alil, ciclohexenil etc.);