REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

• Creşterea numărului de infracţiuni faţă de numărul participanţilor la comiterea lor, ceea ce se explică prin
tendinţa adolescenţilor de a reitera comportamentele delictuale - (ex. faţă de 1989 în 1998 numărul celor care
repetă săvârşirea unor infracţiuni a crescut de 10 ori).
• Extinderea ariei sociale a devianţei din care se recrutează delincvenţii, la nivelul comunităţilor rurale.
• Victimele infractorilor minori sunt, de multe ori, alţi minori faptele fiind săvârşite adesea în şcoli sau în
perimetrul acestora.
• Atragerea minorilor în grupuri infracţionale conduse de majori aparţinând unor “reţele” organizate,
ce exploatează, în mod special, copiii şi adolescenţii conturează un sistem structurat al criminalităţii juvenile.
Implicarea unor minori în activităţi infracţionale cu caracter transnaţional s-a constatat în mod deosebit în reţelele de
trafic de persoane (organizate în scopul exploatării sexuale, obligării la cerşetorie sau la comiterea de infracţiuni) şi
cele de trafic de droguri.
• Structura şi dinamica infracţionalităţii în funcţie de categoriile de partcipanţi sunt aspecte deosebit de
relevante şi edifcatoare în analiza cauzalităţii şi prognozarea tendinţelor de evoluţie a criminalităţii.
Analiza indicatorilor cu privire la persoanele învinuite de comiterea infracţiunilor relevă următoarele
aspecte semnifcatve:
Numărul lor a crescut continuu din 1993, cu o medie de creştere de 10,2% de la un an la altul, medie depăşită în 1995
(12,6%), 1997 (18,3%), 1999 (11,2%). În anul 1997 s-a înregistrat cea mai ridicată rată de creştere a numărului de
participanţi (respectiv 18,3%) dar în 1999 şi 2002 - 2005 au avut loc scăderi ale numărului participanţilor la infracţiuni.
Peste 45% dintre participanţii la infracţiuni sunt minori şi tineri. Dacă, în cazul infracţiunilor cu violenţă, ponderea
infracţiunilor comise de către tineri s-a menţinut la un nivel relativ constant (52%); în schimb, ponderea infracţiunilor
comise de către minori a crescut semnificativ în ultimii ani de la 12% în anul 2000 la aproximativ 20% în 2006. Astfel, se
poate constata că aproximativ două treimi dintre infracţiunile cu violenţă sunt comise de persoane sub 30 de ani.
O altă caracteristcă socio-demografcă a persoanelor care au săvârşit infracţiuni este nivelul scăzut de şcolarizare
(aproximatv 70% dintre autori au absolvit doar şcoala generală). Datorită acestui nivel scăzut de şcolarizare, o categorie
semnifcatvă de autori sunt fără ocupaţie, ponderea acestora menţinându-se constantă în jurul valorii de 40%. Dintre
aceşta, cei mai mulţi sunt minori care au abandonat şcoala şi tneri fără o pregătre şcolară deosebită, care au debutat
în cariera infracţională cu acte mai puţin grave (furturi mărunte, spargeri din auto etc.) şi au contnuat cu fapte de
violenţă cu un grad sporit de periculozitate socială (tâlhării, violuri, omoruri).
Rata, oarecum scăzută a recidivei (15,6%) demonstrează antrenarea în activităţi infracţionale, de la an la an, a unui nou
“contingent” de făptuitori.
Peste 50% dintre persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor au comis infracţiuni de natură judiciară, 18% infracţiuni
economice, restul de peste 32% cuprinzând o gamă foarte diversificată a criminalităţii.
• Faptele de corupţie, deşi au o reprezentatvitate statstcă destul de scăzută, sunt
semnifcatve pentru această perioadă datorită impactului mediatc sporit, dar şi datorită
îngrijorării populaţiei cauzată de efectele acestui fenomen, evidenţiată cu ocazia numeroaselor
sondaje de opinie.
În procesul trecerii României la economia de piaţă, fenomenul corupţiei a suferit şi suferă modifcări canttatve şi,
totodată, calitatve. Astel, dorinţa întreprinzătorilor şi investtorilor partculari de a obţine, într-un tmp scurt, profturi uriaşe,
a condus la promiterea, oferirea şi darea unor mari sume de bani sau a altor foloase funcţionarilor publici care deţin calitatea
de a aproba ori înlesni eliberarea de autorizaţii pentru înfinţarea de societăţi comerciale, licenţe de import-export,
repartzarea de spaţii comerciale sau de terenuri pentru construcţii, obţinerea de înlesniri fnanciar-bancare, vamale, sanitare
etc. 61
Înscrise în tabloul criminalităţii economico-fnanciare, majoritatea infracţiunilor de corupţie au fost comise în cadrul
procesului de privatzare şi restructurare în legătură cu emiterea licenţelor de import-export, acordarea creditelor bancare ori
a unor autorizaţii pentru construcţie, precum şi neluarea măsurilor legale de către unele organizaţii de control, în cazul
constatării unor încălcări de lege, demonstrând că această categorie de fapte este nemijlocit legată de infracţiunile grave
săvârşite în economie şi în alte domenii de actvitate.
61 , Manifestarea fenomenului corupţiei în România. Dinamică, domenii vulnerabile, etiologie, Institutul pentru Cercetarea şi
Prevenirea Criminalităţii, 2002