REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

Urmele de mâini
Urmele de mâini se creează în momentul atingerii cu suprafaţa palmei a obiectelor din mediul înconjurător.
Formarea urmelor de mâini se explică prin existenţa permanentă pe suprafaţa palmei a substanţei secretate
de piele, substanţă formată din compuşi organici şi anorganici, care nu se evaporă prin trecerea timpului 90 .
Identificarea persoanelor după urmele de mâini se bazează pe varietatea reliefului papilar de pe partea
anterioară a palmei, ce se prezintă sub formă de ridicături şi adâncituri. Ridicăturile acestui relief se numesc linii sau
creste papilare, iar adânciturile şanţuri interpapilare.
În urma cercetărilor efectuate s-a impus sistemul de identificare bazat pe particularităţile desenului papilar
al fiecărui individ, creându-se în acest fel o nouă ramură a criminalisticii, dactiloscopia.
Intr-o formulare sintetică, C. Turai spunea despre dactiloscopie că este "ştiinţa privind studiul desenelor
papilare" 91 .
Dactiloscopia, ca sistem de înregistrare şi de identificare a persoanelor, are o dublă valenţă prin aceea că, pe
de o parte, pot fi înregistrate penal persoanele care fac obiectul acestei evidenţe, iar pe de altă parte, prin analiza
comparativă efectuată între urmelor papilare ridicate cu ocazia investigării tehnico-ştiinţifice a locului faptei şi
impresiunile papilare cuprinse în evidenţele dactiloscopice pot fi identificaţi autorii faptelor penale 92 .
Astfel, pielea umană prezintă un sistem de linii paralele produse de şanţuri şi brazde în relief care se numesc
creste papilare. Desenele papilare, specifice pielii corpului omenesc, aflate la nivelul degetelor, palmei şi tălpii
piciorului (plantă), cunoscute sub denumirea de dermatoglife, sunt formate din sistemul liniilor paralele ale crestelor
papilare, separate între ele de şanţurile papilare 93 .
În vârful crestelor papilare se găsesc orificiile sudoripare sau porii, prin care este secretată sudoarea.
Formată din apă, săruri minerale şi substanţe organice, sudoarea reprezintă unul dintre elementele importante de
formare a urmelor pe suprafeţele cu care pielea a venit în contact. Deoarece glandele sudoripare secretă în
permanenţă produsul lor, eminenţa crestelor se găseşte în permanenţă unsă de substanţa secretată de glande 94 .
Urmele degetelor descoperite la locul faptei se numesc urme de deget, cele luate experimental poartă
denumirea de impresiuni digitale, iar fotografiile reliefului papilar, obţinute prin fotografierea urmelor sau a
impresiunilor, se cunosc sub denumirea de dactilograme, care de altfel formează obiectul de studiu în procesul de
identificare dactiloscopică 95 .
Impunerea desenului papilar printre cele mai valoroase şi importante elemente de identificare a persoanei se
datorează următoarelor proprietăţi:
1. Unicitatea desenului papilar. Desenele papilare se deosebesc între ele prin formă şi prin detalii caracteristice, al
căror număr şi varietate fac practic imposibilă întâlnirea a două amprente identice.
2. Fixitatea desenului papilar este o altă proprietate care constă în menţinerea formei şi detaliilor caracteristice ale
desenului papilar de la formarea sa, în luna a 6 -a de viaţă intrauterină, şi până la moartea persoanei. Singura
modificare, fără implicaţii în procesul identificării o reprezintă creşterea în dimensiuni a amprentei, pe măsura
dezvoltării corpului, fără influenţă asupra caracteristicilor crestelor papilare.
În legătură cu fixitatea desenului papilar este de reţinut împrejurarea că nu este exclusă apariţia sau
dispariţia unui detaliu, fără o intervenţie mecanică, chimică sau chirurgicală, modificare ce nu este însă de natură să
determine o diferenţă calitativă între desenele papilare ale aceleiaşi persoane, acestea putând crea doar o aparenţă de
neidentitate între cele două amprente.
3. Inalterabilitatea reprezintă o altă proprietate esenţială, determinată de faptul că, în mod normal, un desen papilar
nu poate fi modificat sau înlăturat. Numai rănile adânci, care afectează în adâncime stratul dermic, distrugând
papilele, precum şi unele boli de tipul leprei, pot duce la alterarea involuntară a desenului. Nici arderea cu fierul
90 Ion Mircea, op.cit., p. 64.
91 Constantin Turai, "Elemente de criminalistica si tehnica criminal\\91A, p.16.
92 http://www.poliţiarornana.ro/Criminalistic
93 Emilian Stancu, Tratat de criminalistică, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, Ediţia a IV-a, p. 109.
94 Sorin Gafei, Aspecte din istoricul dactiloscopici, în Revista "CRIMINALISTICA" nr. 2/2006, Asociaţia
Criminaliştilor din România, p. 48.
95 Ion Mircea, op.cit., p. 65.