REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

Potrivit statisticilor Poliţiei Române, peste 2.500 de persoane sunt ucise anual în evenimente rutiere,
echivalentul dispariţiei de pe harta ţării a unei localităţi rurale de mărime medie şi peste 6.000 de persoane sunt rănite
grav. De la începutul anului în evidenţele statistice s-au înregistrat peste 5.000 de accidente rutiere grave şi aproape
12.000 accidente uşoare.
Cele mai multe accidente de circulaţie se produc din cauza încălcării prevederilor legale de către pietoni
(20,6%) şi a nerespectării regimului legal de viteză (16,3%), precum şi a depăşirilor neregulamentare (5,8%), dar
sunt şi alte cauze, precum: starea drumului, condiţiile de trafic, defecţiunile tehnice ale maşinilor, starea
conducătorilor auto.
Prin starea conducătorilor auto ne referim la modul în care aceştia conduc: cu viteză mare, nedisciplinaţi,
neatenţi, angrenaţi în discuţii sau certuri, obosiţi, bolnavi sau sub influenţa alcoolului, medicamentelor sau
drogurilor. Investigarea maşinii şi a drumului numai în anumite cazuri pot da informaţii despre modul de petrecere al
accidentelor în trafic, iar accidentele produse ca urmare a stării şoferilor, în special în cazul consumului de alcool sau
droguri sunt aparent neexplicabile.
Noul Cod Rutier, în Secţiunea a III-a, art. 44, pct. 3, prevede drept una dintre obligaţiile
conducătorului auto: “Să nu conducă autovehiculul după ce a consumat băuturi alcoolice, produse sau substanţe
stupefiante ori medicamente cu efecte similare, precum şi în cazul în care este bolnav, rănit sau într-o stare avansată
de oboseală, de natură a pune în pericol siguranţa circulaţiei.
Totodată, interdicţia de a conduce autovehiculele a fost extinsă şi la persoanele bolnave cu afecţiuni
medicale vizibile, sau care sunt rănite ori care se află într-o stare avansată de oboseală ce pune serios în pericol
siguranţa circulaţiei.”
Există o preocupare deosebită privind unitatea securităţii rutiere a Uniunii Europene. Grupul Pompidou,
organism însărcinat cu prevenirea toxicomaniei în cadrul Consiliului Europei, a organizat în cadrul acestuia, la
Strasbourg, un seminar pe tema “Circulaţia rutieră şi drogurile”, ocazie cu care preşedintele Consiliului internaţional
privind alcoolul, stupefiantele şi securitatea circulaţiei a subliniat că “Alcoolul rămâne o problemă gravă de
securitate rutieră, însă efectele sale sunt încă o dată sporite atunci când acesta este asociat cu alte droguri”. În cadrul
seminarului s-a concluzionat că abuzul simultan de alcool şi droguri agravează pericolele, că acest fenomen are
efecte catastrofale, mai ales printre tineri: “În fiecare an, în Europa 2000 de tineri sunt ucişi de accidentele de
duminică dimineaţă, când se întorc de la petrecerile sau ieşirile din seara precedentă”.
Deasemenea, a fost prezentat noul program de cercetare “Druide”, care are drept obiectiv optimizarea
politicii destinate stopării consumului de alcool, droguri sau alte substanţe psihotrope, legale sau nu, de către
conducătorii auto. În aceeaşi măsură programul are ca scop o mai bună cunoaştere a efectelor substanţelor psihotrope
asupra comportamentului, să încurajeze studiile epidemiologice, să amelioreze tehnicile de control şi depistare şi,
deasemenea, să evalueze politicile de prevenire şi represiune.
În sens larg, termenul de „drog” se poate atribui unei substanţe cu proprietăţi curatve, unui medicament.
Conform defniţiei dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.), “drogul” este acea substanţă care, după ce se
metabolizează într-un organism viu, îi modifcă acestuia una sau mai multe funcţii.
În sens farmacologic, “drogul” este o substanţă utilizată sau nu în terapeutică, a cărei folosire în afara unor
indicaţii medicale, în mod abuziv, poate induce starea de dependenţă fizică şi/sau psihică, poate produce tulburări
grave, ireversibile ale activităţii mentale, ale percepţiei senzoriale şi ale comportamentului uman. Această definiţie
include multe substanţe care pot să nu fie considerate neapărat ca droguri.
În fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pământesc, milioane de oameni folosesc droguri. Se spune că doar
indivizii slabi ajung dependenţi de droguri, însă studiile au dovedit că toxicomanii provin din aproape toate
categoriile sociale şi domeniile de activitate.
În mod surprinzător, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci când consumăm ceai sau cafea, sau în
cazul multor adulţi, un pahar de vin ce ne relaxează. Ca şi alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau din alte băuturi
răcoritoare, cum ar f Coca-Cola, sau alcoolul din vin şi bere sunt droguri zilnice care modifcă starea,
comportamentul şi funcţionarea normală a organismului. Folosite cumpătat, aceste droguri sunt relatv inofensive şi
în multe zone ale lumii perfect legale.
Totuşi, există şi alte tipuri de droguri, ilegale şi periculoase, care circulă la nivelul străzii, de substanţe
farmaceutice utilizate fără scopuri terapeutice, uzual pentru plăcerea senzaţiilor pe care le produc. Substanţe ca
heroina, codeina, cocaina, cannabisul, amfetamina şi derivaţii de amfetamină fac parte din această categorie, iar
deţinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.