24.04.2013 Views

REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

REFLECŢII <strong>DE</strong> ORDIN TEORETIC <strong>ŞI</strong> JURIDIC ASUPRA TRAFICULUI <strong>ŞI</strong> CONSUMULUI ILICIT <strong>DE</strong><br />

DROGURI. ASPECTE PRIVIND EVOLUŢIA <strong>ŞI</strong> TENDINŢELE MANIFESTATE <strong>DE</strong> TRAFICUL ILICIT <strong>ŞI</strong><br />

ABUZUL <strong>DE</strong> DROGURI LA NIVEL NAŢIONAL <strong>ŞI</strong> INTERNAŢIONAL<br />

Gheorghe ALECU ∗<br />

ABSTRACT<br />

For a better understanding of the phenomena of illegal drug trafficking and consumption, the first part of the analysis<br />

defines the „drug“ term, the „drug – drug-addiction“ ecuation as these are are viewed in related national and international<br />

works and studies.<br />

The study analyses the legitimacy of drug-classification in „licit and illicit drugs“ conceived by some theoreticians<br />

considering the national legislation and international conventions in the area of narcotics, analysing at the same time the<br />

phenomena of „legal and illegal drug consumption“.<br />

The last part studies the characteristics, evolution and manifested tendencies in illicit trafficking and drug abuse at a<br />

both national and international level.<br />

Key words: drug, tolerance, habitude, drug-addiction, addiction, noxious use, withdrawal, licit drugs, illicit drugs,<br />

drug trafficking, licit consumption, illicit consumption.<br />

1. Consideraţii de ordin literar şi juridic privind drogurile. Prezentare comparată.<br />

<strong>DE</strong>X-ul arată că “drogul este o substanţă de sorginte vegetală, animală sau minerală care se întrebuinţează la<br />

prepararea unor medicamente sau ca stupefiant” 1 .<br />

În Dicţionarul Enciclopedic Român, drogului i se conferă aceeaşi sorginte însă, destinaţia este doar pentru “prepararea<br />

anumitor medicamente” 2 .<br />

În limbajul diurn al omului modern ”drogul” este orice substanţă susceptibilă a da naştere toxicomaniei 3 .<br />

În Franţa 4 definiţiile dicţionarelor actuale fac referire la caracterul toxic al „drogurilor” (Substanţe toxice,<br />

stupefiante) după „Le Grand Robert” şi la dependenţa pe care ele o implică (Substanţă psihotropă naturală sau sintetică, care<br />

induce dorinţa de a continua să o consumi pentru a regăsi senzaţia de bună dispoziţie pe care ea o creează), după „Le Grand<br />

Larousse Universel”. Conform studiului de referinţă al autorilor Inaba şi Cohen 5 despre excitanţi, calmante şi halucinogene,<br />

poate fi considerat drog „orice substanţă care antrenează distorsiuni de funcţionare a sistemului nervos central 6 ”.<br />

Acest efort de clarificare a conceptului de drog conduce deci la două sensuri ale cuvântului. Primul este foarte larg, de<br />

tip toxicologic, şi corespunde ultimei definiţii citate. Un mare număr de medicamente se găseşte astfel inclus printre droguri.<br />

Al doilea, mai restrâns, este fondat pe noţiunea de dependenţă, termen, el însuşi definit de comunitatea ştiinţifică internaţională<br />

7 .<br />

Observatorul francez al drogurilor şi toxicomanilor (O.F.D.T.) pentru termenul „drog” redă următoarea definiţie<br />

provizorie: „produs natural sau sintetic, consumat în vederea modificării stării de cunoştinţă, având potenţial de uzanţă nociv,<br />

de abuz sau de dependenţă, a cărui folosire poate fi legală sau nu”. Această definiţie include: stupefiantele (Convenţia ONU<br />

‘61), substanţele psihotrope (Convenţia ONU ‘71), alcoolul, tutunul, dizolvantele, ciupercile halucinogene şi substanţele<br />

sintetice vitale (apă, aer), cafeaua, ciocolata, medicamentele psihoactive care nu se folosesc pentru modificarea stării de<br />

cunoştinţă 8 .<br />

Alţi specialişti 9 în domeniu definesc ”drogurile” ca fiind substanţe naturale sau sintetice folosite de consumatori<br />

pentru acţiunea lor asupra psihicului (acţiune psihotropă) – ca stimulente sau ca sedative ale activităţii mentale, modificând<br />

senzaţiile şi percepţiile.<br />

∗ Conferenţiar universitar doctor, Facultatea de Drept şi Administraţie Publică, Universitatea ,,Spiru Haret’’, Filiala<br />

Constanţa ; e-mail : ghalecu@yahoo.com.<br />

1 Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed. Academiei, Bucureşti,1975, p. 282.<br />

2 Dicţionarul Enciclopedic Român, vol. 2 (D-J), Ed. Politică, Bucureşti, 1967, p. 174.<br />

3 Idem.<br />

4 Charpenel Y., Maestracci N., Droguest et Toxicomanies, Ed. O.F.D.T., Paris, 1999, p. 10; Richard D., Senon J. L.<br />

Dictionnaire des drogues, des toxicomanies et des dependences, Ed. Larouse, Paris, 1999, p. 35.<br />

5 Inaba O. S., Cohen W. E., Excitant, calmants, hallucinogenes: effets physiques et mentaux…Lagier G.,Paris, 1997, p. 28-<br />

72.<br />

6 Charpenel Y., Maestracci N., op. cit., p. 252.<br />

7 Idem.<br />

8 Charpenel Y., Maestracci N., op. cit., p. 253.<br />

9 Ardelean H. ş. a., Droguri şi toxicomani, Ed. Europrint, Oradea, 2001, p. 4.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!