REVISTA DE CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE Nr ...

eproducă detaliile reliefului labial. Obiectele primitoare de urmă trebuie să fie cu suprafeţele netede, fără substanţă
străină în zonele de contact. Pe obiectele cu suprafeţe rugoase sau îmbâcsite cu substanţe străine, ca obiectele de
îmbrăcăminte ţesute sau
tricotate, unele alimente ca, de pildă, pâinea, fructele, urmele de buze nu sunt utile identificării criminalistice.
Buzele, dacă sunt îmbâcsite cu substanţe străine, cum sunt alimentele, grăsimile, lasă pe obiectele cu care vin în
contact urme sub formă de mânjituri, în care rar se disting doar fragmente din detaliile reliefului labial.
Procesul de creare a urmelor de buze, de asemenea, trebuie să se desfăşoare în anumite condiţii. In primul
rând, buzele să nu alunece pe obiectul primitor, apoi, contactul cu obiectul primitor să se facă o singură dată într-o
anumită zonă, deoarece prin contact repetat, în aceeaşi zonă, se realizează suprapunere succesivă de urme, inutile
identificării. Să luăm, spre ilustrare, procesul de formare a urmelor de buze pe un pahar sau pe o ceaşcă. în
momentul când se bea, buza inferioară lasă pe partea exterioară, sub buza ceştii sau a paharului, urma sa cu detaliile
reliefului corial. Până în acest moment, urma este utilă identificării criminalistice în ceea ce priveşte procesul de
formare. Dacă persoana bea de mai multe ori, urmele buzei inferioare se suprapun, distrugându-se unele pe altele 127 .
Procedeele de revelare şi fixare a urmelor de buze sunt, în principiu, similare cu cele ale urmelor crestelor
papilare de pe mâini şi picioare, cu menţiunea că în cazul urmelor de buze sunt de evitat metodele cu caracter
distructiv pentru a menţine intactă posibilitatea efectuării şi a unui examen serologic sau chimic al substanţei depuse
în urmă (salivă, alimente, cosmetice).
De aceea, revelarea urmelor latente constă într-o fotografiere, prin procedeul reflexiei sau prin transparenţă,
dacă suportul pe care au fost descoperite este transparent.
Interpretarea la faţa locului a urmelor de buze, în coroborare şi cu alte date obţinute din cercetare, serveşte la
clasificarea modului de desfăşurare a unor acţiuni, la succesiunea acestora, la stabilirea cu aproximaţie a vârstei, a
sexului persoanei creatoare de urmă, la raporturile acesteia cu persoana implicată în infracţiune.
Expertiza criminalistică a urmelor de buze
Expertiza urmelor labiale poate să dea răspunsuri privind natura umană sau animală a urmelor, mecanismul
de formare, vechimea urmei, vârsta, sexul şi tipul antropologic aproximativ al individului, care dintre buze
(superioară sau inferioară) a lăsat urma şi dacă aceasta prezintă suficiente elemente de identificare. De asemenea, se
poate stabili natura substanţelor existente în urmă, precum şi prezenţa altor categorii de urme pe obiectul examinat,
cum sunt, de exemplu, urmele de mâini.
În ipoteza în care expertului i se pun la dispoziţie modele de comparaţie, sau i se indică persoanele
suspecte, pentru luarea impresiunilor de comparaţie, specialistul poate să stabilească identitatea sau neidentitatea
persoanei presupusă a fi creat urma. Totodată se pot face determinări comparative privind grupa de sânge şi natura
produsului cosmetic 128 .
Procesul de studiu comparativ al urmelor cu impresiunile recoltate parcurge faza depistării trăsăturilor
generale ale buzelor şi faza reţinerii caracteristicilor individuale, de detaliu ale liniilor labiale. Drept trăsături
generale ale buzelor amintim lungimea şi lăţimea lor, aspectele tuberculului buzei superioare şi ale gropiţei mediane
de la buza inferioară, precum şi unghiurile comisurale. Printre caracteristicile individuale ale liniilor labiale pot fi
date : poziţia fiecărei linii în ansamblul reliefului respectiv, bifurcaţia sau confluenţa, fragment de linie, punct corial,
formă concavă, formă convexă, linii întretăiate.
Bazându-se pe trăsăturile generale, expertul criminalist este în măsură să se pronunţe asupra tipului
antropologic aproximativ al persoanei, asupra vârstei şi sexului acesteia, sau să specifice care dintre buze a creat
urma de la locul faptei 129 .
Menţionăm faptul că expertiza genetică destinată stabilirii profilului A.D.N. se poate face în paralel cu
expertiza traseologică, având însă prioritate pentru prevenirea unei eventuale alterări a produsului biologic (salivă)
din urma de buze.
CERCETAREA URMELOR FORMATE DE ALTE PĂRŢI ALE CORPULUI UMAN
127 Ion Mircea, op.cit., p.100.
128 Emilian Stancu, op.cit., p.135.
129 Ion Mircea, op.cit., p.102.